SOLOMON MARCUS
CONTENTS
Biography
and general data
Research activity in th field of mathematical
analysis and related areas
Reviews of some of his books and articles
Invited author in encyclopedias and handbooks
of computer science, linguistics and semiotics
Invited speaker at some international
scientific meetings
Invited professor and/or researcher
Interest for the Romanian mathematical heritage
Stimulating the first steps in research
Prizes and other signs of distinction
Books and special issues coordinated, edited,
prefaced or postfaced
Biography and General Data
Born 1 March 1925, Bacau, Romania; mother Sima,
father Alter (both taylors). The merits of his father were
reconfirmed in the critical period of the year 1941
by: “Ministerul de Razboi: Titlu de veteran de razboi
se atribuie soldatului Alter Marcus pentru participare la razboaiele de
independenta si de intregire. Emis de Ministerul de Razboi, (ss)general… Nr.
214 din 4 sept. 1941”. Elementary school
and high school in Bacau, Romania. First classified at ‟Bacalaureat”
(school-leaving examination) 1944. Faculty of Science, Mathematics, University
of Bucuresti, Romania 1945-1949, Diploma of MeritAssistant professor 1950,
Lecturer 1955, Associate Professor 1964, Professor 1966, Professor
Emeritus 1991 Faculty of Mathematics, University of Bucuresti, Romania. PhD in
Mathematics 1956 (Monotonous functions of two variables), State Doctor in
Sciences 1968, University of Bucuresti, Romania, Corresponding Member of
Romanian Academy, April 1993; Full Member of the Romanian Academy
(Academician), December 2001. Research and teaching in the fields of
mathematical analysis, theoretical computer science, measure theory, general
topology, linguistics, history and philosophy of mathematics,poetics,
semiotics, applications of mathematics to natural and social sciences.
Research
Activity in the Field of Mathematical Analysis and Related Areas
Most
results are concerned with some counter-intuitive phenomena in Real Analysis,
in the tradition of D. Pompeiu, S. Stoilow, M. Nicolescu and A. Froda, of
French and Italian school of Real Analysis and of the Polish school of Set
Theory and Topology. Marcus published in this field about one hundred articles,
in various well-known periodicals from Europe, North America, and Asia.
Here are some of them: Proc. Amer.Math. Soc., Trans. Amer. Math. Soc., Math
Annalen, Math. Zeitschrift, Annales Sci. Ecole Normale Sup., Canadian Math.
Journal, Journal of Math. Soc. of Japan, Monatshefte fur Math., Acta Sci.
Math, Revue Roum. Math., Acta Math. Acad. Sci. Hungaricae, Rend. Circolo
Mat. Palermo, C. R. Acad. Sci. Paris, Canadian Math. Bull., Bull. Calcutta
Math. Soc., Doklady Akad. Nauk, Computer&Math. with Appl., Colloq. Math.
Topics investigated: the pathology of functions (belonging to the preliminaries
of what is now called the fractal geometry of Benoit Mandelbrot); the analogy
and the difference between measure and category (for instance, the study of the
descriptive analogue of approximative limit, continuity and derivative, of
Lusin’s property N and of Banach’s propertiesT1 and T2) ; the topological
aspect of the continuous functions of two variables, pointing out the structure
of the level sets, some aspects related to connectedness and the analogue in
two dimensions of the properties T1 and T2 of Banach; the determining and the
stationary sets of some classes of real functions, such as various types
of derivatives and of Darboux functions; various representations of arbitrary
functions by means of functions with Darboux property, in some spaces devoid of
topology; the use of sets of distances as a uniform procedure in the study of
various classes of functions defined by inequalities (convex, subadditive,
internal); the validity of the Denjoy property for the approximate derivative;
the differential structure of functions having a dense set of points of
discontinuity; the existence of Hamel bases which are complementary analytics
(in the sense of Lusin-Souslin) implies the existence of a projection of a
complementary analytic set which is not Lebesgue measurable; answer to a
problem raised by Borel, concerning the decomposition of the real line in
homogeneous sets; answer to a problem raised by Hausdorff, concerning the
discontinuities of a symmetrically continuous function; locally symmetric sets
with empty interior and locally antisymmetric sets have the same
measure-theoretic structure and the same Baire category structure; conditions
for the Darboux property of atomic measures, correlated to conditions for the
Darboux property of a series with positive terms; the role of the sets of first
Baire category in diophantic approximations; a topological argument for the
commutativity of mixed partial derivatives, under the condition of their
existence, for any type and any order; the topological variant of S. Kempisty’s
property of quasicontinuity and some generalizations of continuity; Riemann
integrability and Jordan measure in some topological spaces; approach from
different directions of the structure of arbitrary functions. Some questions
raised by H. Steinhaus and S. Ruziewicz concerning symmetry of sets were
answered. Some of the articles were presented for publication by A. N.
Kolmogorov, P. Montel, M. Nicolescu, M. Picone, W. Sierpinski.
The
Impact of the Activity in the Field of Mathematical Analysis and Related Areas
The
articles in this field have benefited of more than thousand quotations, by
about 300 authors (including most of the representative names in Real Analysis)
in about 70 journals and several tens of monographs.Among those who quoted
Marcus are P.Erdos, J. Aczel, C. R. Banerjee, R.P. Boas Jr., J. B.
Brown, A. M. Bruckner, P.S. Bullen, L. Carleson, J. Ceder, W.W. Comfort, M.J.
Evans, J. Foran, K. M. Garg,Richard G.Gibson, C. Goffman, S. Golab, T.H.
Hildebrandt, S. Kaplan, Marek Kuczma, M. Laczkovich, A. Lowater, D. Maharam,
C.J. Neugebauer, M. Nicolescu, O. Ore, G. Piranian, D. Preiss, D.N. Sarkhel, A.
Schinzel, Z. Semadeni, S. Stoilow, B. Thomson, D.H. Tucker, D. Waterman, C. E.
Weil, W. Wilczinski, L. Zajicek, I. Baggs, I.N. Baker, M. Balcerzak, J. Blazek,
J. Borsik, J. M. Bownds, S. Buzeteanu, C. Calude, L. Cesari, S. D. Chatterji,
A. Csaszar, K. Ciesielski, Z. Daroczi, R.G. Darst, E. Deak, N.
Dinculeanu, J. Dobos, P. Dugac, V. Ene, H. Fast, F. M. Filipczak, R.J.
Fleissner, G. Fodor, C. Foias, R. Ger, A. J. Goldman, Z. Grande, M.
Iosifescu, G. Istrate, J. Jaskula, K.G. Johnson, K.K. Kellum, R. Keston,
P. Kostyrko, Marcin Kuczma, M. Kulbacka, T. Kuusalo, B. K. Lahiri, L. Larson,
E. Lazarow, A. Lenard, J. Leonard, J. S. Lipinski, W. Liu, J. Lukes,A.
Maliszewski, J. Maly, N. C. Manna, N. S. F. Martin, A. Mate, J. C.
Mauldon, H.B. Maynard, A. Medvedev, M. R. Mehdi, L. Misik, D. Mitrinovic,
J. C. Morgan II, L. Moser, S. N. Mukhopadhyay, T. Natkaniek, T. Neubrunn,
A. Neubrunnova, A. Nica, T. Nishiura, V. Nistor, O. Njastad, T. Noiri, O.
Oliveri, R. J. O’Malley, W. Orwat, R. J. Pawlak, G. Paun, T. L. Pearson, I. I.
Pesin, G. Petruska, B. Pettineo, Z. Piotrowski, H. H. Pu, H. W. Pu, F.
Radulescu,Dave Renfro, T. Salat, J. Smital, B. Szkopinska, M.
Szyszkowski, K. B. Taylor, I. I. Trochimchuk, P. Van Emde Boas, D. E. Varberg,
P. Ver Eecke, D. Vuza, A. Wayne Roberts, M. Weiss, A. Zaharescu, T.
Zamfirescu, R. E. Zink, A. A. Zykov. Almost each issue of the journal
Real Analysis Exchange (the specialized journal in the field) contains some
references to his papers. Many articles have as their point of departure some
of the concepts he has introduced, of the problems he has raised or of the
results he has obtained. Some of them, such as the qualitative continuity, the
qualitative derivative, the determining sets and the stationary sets are often
used with no reference. Tens of authors, among which P. Erdos and one of the
contemporary leaders in Real Analysis, A. Bruckner, mention his name in the
title of some of their articles. Here are a few of the journals where Marcus
was quoted for his work in Real Analysis: Acta Math. Acad. Sci. Hung., Acta.
Sci. Math., Aequationes Math., Boll. Unione Mat. Italiana, Canad. Math. Bull.,
Colloq. Math., Duke Math. J., Fundam. Math., Illinois J. Math., Indagationes
Math. Israel J. Math., Jahresb. Deutches Math. Ver., J. Math. Analysis and
Appl., J. Math. Physics, J. Optimization Theory and Appl., Math. Zeitschrift,
Memoirs Amer. Math. Soc., Michigan Math. Soc., Monatshefte Math., Niew Archief voor
Wiskunde, Notices Amer. Math. Soc., Proc. Amer. Math. Soc., Trans. Amer. Math.
Soc., Uspehi Mat. Nauk. One of the most important results in Real Analysis in
the last 50 years, asserting that every real function of the second Baire class
is the limit of a sequence of derivatives (D. Preiss), was proved by using a
theorem of Marcus. Several
monographs and treatises in the field of real analysis pay attention to
Marcus’s results.A privileged position has Marcus in the monograph by
A.M.Bruckner “Differentiation of real functions”(Springer, 1978; second ed.
Amer. Math.Soc., 1994), where eleven articles by Marcus are quoted, chapter XII
being dedicated to Marcus’ notions of stationary and determining sets. In the
second edition (1994), chapter 15 is devoted to Marcus’s problem concerning the
algebra of derivatives. Here are examples of other monographs where significant
reference is made to S.M.’s results.
Andrew M. Bruckner, Judith B. Bruckner, Brian Thomson: Real analysis.Prentice–Hall,
Upper Saddle River, New Jersey, 1997 (p.205, reference to Pompeiu derivatives).
Lenart Carleson: Selected problems on exceptional sets. D.Van Nostrand Comp.
Inc., Princeton, New Jersey, 1967. 8 references.Krishna Murari Garg: A theory
of differentiation. Canad. Math. Soc. Series of monographs and advanced texts,vol.
24,Wiley Interscience,1998. Marek Kuczma: Functional equations in a single
variable. Monografiie Mat.46, Polish Scientific Publishers, Warszawa, 1968.Marek
Kuczma: An introduction to the theory of functional equations and inequalities.
Polish Scientific Publishers, Warszawa, 1985.(ref. at pp.210,226,255,257, 288,291,296,297,299,507,512
to five papers of S.M.,one with Erdos).A.Lowater:Boundary behavior of analytic
functions (Russian version,VINITI, Moscow, 1973).Jaroslav Lukes, Jan Maly,
Ludek Zajicek: Fine topology methods in real analysis and potential theory.
Springer, Berlin et al, 1986 (ref. to two papers by S.M., one about qualitative
derivative, the other about Pompeiu derivative).A. Medvedev:Ocerki istorii
teorii funkcii deistvitelnogo peremenogo.Nauka, Moskva, 1975.Dragoslav
Mitrinovic: Matematiki metodi u fiziki i tehniki. Preduzece Grad. Kniga,
Beogradu, 1965.Dragoslav Mitrinovic: Analytic inequalities. Springer, Berlin et
al, 1970.John C.Morgan, II: Point set theory. Marcel Dekker, Inc., New York and
Basel, 1989 (10 references to 4 articles, theorems from Math. Nachrichten about
Hamel bases).Miron Nicolescu: Analiza matematica, vol.1(1957), vol.2(1958),
vol.3(1960). Ed. Tehnica, Bucuresti (ref in vol.1, p.6, vol.II, pp. 4,66,126,257,273,344,350,
424,425,521, some of them to results that were not published elsewhere, vol.III,
pp.4, 34.).Oystein Ore: Theory of graphs. Amer. Math. Soc., Colloquium Publ.
38,1962.Zbigniew Semadeni: Banach spaces of continuous functions, I. Polish Scientific
Publishers, Warszawa, 1971.Brian S. Thomson: Real functions. Springer, Berlin
et al., 1980 (p.21, ref to qualitative limit, continuity and derivative) ref to
4 articles by S.M.Brian S. Thomson: Symmetric properties of real functions.
Marcel Dekker,Inc., New York et al, 1994 (ref. in ten places to 7 articles).Dan
H Tucker – Hugh B. Maynard, eds.): Vector and operator valued measures.
Academic Press, New York, 1973.Wayne Roberts – Dale E. Varberg: Convex
functions No 57 in the series Pure and Applied Math.(eds. P.A.Smith, S.
Eilenberg). Academic Press,New York, 1973.A. Zykov: Teorija konecnych grafov,
I. Nauka, Novosibirsk, 1969.
Research Activity in the Field of Mathematical Linguistics,Poetics,Semiotics,
Theoretical
Computer Science and Aplications of Mathematics
to Natural and Social Sciences
Marcus published in this field 38 books (in Romanian,
English, French,German, Italian, Spanish, Russian, Czech, Hungarian, Greek,
Serbo-Croatian)and more than 300 articles, having as their topics: the
analytical models of languages, the mathematical modeling of some phonological,morphological,
syntactic and semantic categories (mainly the phoneme,the grammatical case, the
grammatical gender, the part of speech, the syntactic dependency, subordination and projectivity, textual
cohesion,textual coherence, the morphological homonymy), analogies and differences
between natural and programming languages, the topological model of the poetic
language and the algebraic model of scientific language, the mathematical
modeling of strategy in theatrical plays, new types of generative mechanisms
(mainly the contextual grammars),mathematical models in folklore, the generative
mechanisms of fairy tales, a mathematical–linguistic approach to molecular
genetics, some graph–theoretic models and generative mechanisms of isoprenoid structures
in organic chemistry, the interplay of innate and acquired in some mathematical
(topological) models of learning processes,mathematical–linguistic models in
the field of visual arts, the semiotics of medical diagnosis, the metaphors and
the metonymies of the mathematical language, the metaphors in the artificial
component of the scientific language, the recursive properties of Sudan’s
function, man-computer communication, diplomatic communication, a mathematical approach
to the study of human needs, a new perspective in the study of paradox (from
pathology to normality), an interdisciplinary representation of human
communication, from the aboutness to the self–referential approach, the
semiotic perspective in the study of social indicators, the dialogue faced with
simulation, a calculus of influences and of interactions related to the global
trends in the world, the theatrical metaphors in the contemporary science, the
social and cultural relevance of the mathematical, physical and psychological
time, the interplay of individual and global crises, the graph–theoretic
approach to human communication, formal grammars suggested by combinatorial
problems(Langford strings and Gauss codes), the history of linguistic
oppositions,symbols in a
multidimensional space, convergence of the artistic and scientific aspects in
visual semiotics, the logical and semiotic status of the canonic formula of
myth, the self–referential trend in human communication, metaphor as
didactorship, genuine restrictions in mental representations.He has also edited
about twelve collective books, in most cases as a result of the school of
research he succeeded to form along the years.
In the last years, S.M. developed the idea to
transfer some notions and results from the field of infinite words into the
field of formal languages and conversely. Typical in this respect is his joint
paper with L.Ilie and I.Petre
about periodic and
Sturmian languages.
The Impact of the Activity in the Field
of Linguistics, Poetics,Semiotics,Theoretical Computer Science and Aplications
of Mathematics to Natural and Social Sciences
His works in these fields have benefited of several
thousands quotations, by more than seven hundreds of authors, among which
mathematicians,such as Garret Birkhoff, M.P.Schutzenberger, Rene Thom and J.
Lambek,linguists such as Roman Jakobson, Andre Martinet, Luigi Rosiello,
V.V.Ivanov,I.A.Melcuk,and Carlo Tagliavini, computer scientists such as
A.Salomaa,G.Rozenberg,A. Ehrenfeucht,M.Arbib and J. Berstel,philosophers such
as Paul Ricoeur and Mario Bunge, psychologists such as E.Berlyne,semioticians
such as A.J.Greimas, Umberto Eco,Thomas A.Sebeok, Pierre Maranda and Ju.M.
Lotman, literary researchers such as Cesare Segre, N.E.Enkvist,Maria Corti,Siegfried
J. Schmidt and the Group M (Liege)in more than 200 journals and about 700
books. To refer only to the books where he is quoted, let us mention the books
of automata theory by M.Arbib, R.J.Nelson,A. Salomaa, of formal languages by M.Harrison,G.
Rozenberg,G. Paun,A.Salomaa,the books of mathematical and computational linguistics
by K.B. Bektaev, A. Blikle, J.P. Benzecri,B. Brainerd,T.I.Deserieva,J.I.Gindin,J.Horecky,A.V.Gladkii–I.A.
Melcuk, P.Goujon, A.Juilland,W.H.Kortlandt,I.G. Mazzaroli,J.Mistrik,V.A.Moskovic,F.Papp,R.G.Piotrovski,
J.Pogonovski,J.Petofi,G.Rondeau,I.I.Revzin,M.Semeniuk-Polkowska,S.Serrano, A.Ludskanov,W.Klein,W.A.Sedelow,
E. Hajicova,the books of linguistics by Manuel Alvar,J.M. Anderson –
C.J.Ewen,Mario Alinei,G.Babiniotis,W.P.Alston, G.Berruto, J. Banczerowski, J.Pogonowski–T.Zgolka,G.A.
Bogatova,T.V. Civian,F.Danes, Jean Dubois,Claude Dubois, A.P.Evdosenko,H.Fricke,
E.L.Ginzburg, M. Galmiche–G.Kleiber–O.Dahl–M.Gross,H.Frei, V.M. Grigorjan, R.
Jakobson,A.Jakob,W.Klein,A.Martinet, R.H.Robbins,O. Szemerenyi,H.Schnelle,E.Zwirner,K.H.Reusch,D.Navarro,J.
Panevova,L.Benesova–P.Sgall, C.Rohrer, Giulio C.Lepschy, H.Schogt,V.A.Serebrenikov,
S.K.Saumjan,H.Thun,J. Petofi, J.F.Phelizon,G.Massariello, L.I.Luht,K.Mullner,H.Krenn,I.G.
Komlev,B.A.Uspenskii, E.Vasiliu,A.Varvarro,W.Welte,W. Wildgen, R. Windisch;the books
of semiotics by M.Arrive–J.C.Coquet,H.Broms–R. Kaufmann,J.Deely–B.Willians–F.E.
Kruse,F.Edeline–J.M. Klinkenberg–P.Minguet,Achim Eschbach, M.Krampen, W.A.Koch,J.M.Lotman,J.J.Nattiez,
Winfried Noth,Th.A.Sebeok,the books of logic by W.Buszkowski–W.Marciszewski–J.Van
Benthem,Tadeusz Batog.E.Coumet–O.Ducrot–J.Gattegno,Anton
Dumitriu,H.G.Heringer,of mathematical logic(C.Calude), of psychology(M.Nowakowska),
of philosophy of science(C.F. Bruter,M. Bunge),of philosophy(P.Ricoeur),of
aesthetics and theory of literature (M.Calinescu,S.Cioculescu,M.Corti, C.Cherry,
L.Dolezel,St.A.Doinas, N. E. Enkvist,V.V.Ivanov, W.A.Koch, N.Manolescu,P.Maranda,A.Marino,
J.J.Nattiez, V.Nemoianu, B.Nicolescu,W.Noth,T.Pavel,I.E.Petrescu,
S.J.Schmidt,V. Voigt,P.Zumthor),of probability(O.Onicescu), of the theory of
theater(Marvin Carlson,J.Alter,K.Elam, G.Girard–R.Ouellet–C.Rigault, A.Helbo,A.A.Karjagin,
T.Kowzan,W. Keller,D.Lafon,M.Sito Alba,Mihai Dinu, I.Slawinska,Patrice
Pavis,Manfred Pfister,Herta Schmid,A.Ubersfeld,Aloysius Van Kesteren),of global
problems of the humanity(K. Mushakoji, J.Galtung,A.Judge).Here is a selection
of authors who quoted in their articles his results in the field of languages:
mathematicians and computer scientists such as M.S.Balan,T.Balanescu, D.B.Benson,
F.Bernardini,J. Berstel, P. Boullier, M.S. Burgin,E.S.Burgina,C.Calude, R.
Ceterchi, M.Cavalliere, G.Ciobanu,A.M.Cohen,J.Dassow, M.Davidson, L.P.Dinu,Pal
Domosi,M.Drasil,A.Ehrenfeucht,Henning Fernau, S.Fitijalov, M.Fliess,Rudolf
Freund,J.Friant,M.Gheorghe, M.Gontineac, R.Gramatovici, A.Gulliver,F.Ipate,P.Jancar,
T.Jurdzinski,H.Jurgensen,I.M.Havel,T.Hayashi,Tom Head,P. Helen Chandra,T.Holan,M.Holcombe,Markus
Holzer, L.Ilie,S. Istrail,M.Ito,M.Kappes,L.Kari,H.Karlgren,Takumi Kasai,S.N. Krishna,K.Krithivasan,V.Kubon,M.Kudlek,J.Kunze,K.Lakshmanan,A.Lentin,M.Madhu,V.Manca,F.Manea,M.Margenstern,A.Mateescu,H.J.Maurer,B.H.Mayoh,I.G.Mazzaroli,V.Mitrana,
S. Mizutani,
F.Mraz,Madhu
Mutyam,R.Nicolescu,Sato Mutsumi,Miroslav Novotny,Alexander Okhotin,Friedrich
Otto,A.Pasini,G. Paun, P.Petrucci,M.Platek,M.Prochazka, R.Rama,Y.Rogozhin,G. Rozenberg,
A.Rozenfeld, A.Salomaa,Kai Salomaa,Z.Saloni,M.P. Schutzenberger,A. Siddhartha
Reddy,Giuseppe Scollo,T.A. Smitha,K.G.Subramanian,U.Speidel, Ludwig Staiger,Patrick
Suppes,Doina Tatar,T.G.Thomas, M.R.Titchener,I.Tomescu,B. Vauqois,G.Veillon,S.Verlan,
S. Vicolov, J. Vogel, E.
Woronowicz,Sheng Yu,I.Zednik,B.Zelinka,F.Zitek,A.A.Zykov,
linguists such as Gemma Bel Enguix,I.Bellert,F.Danes,J.P. Descles,M.Dolores
Jimenez Lopez,O.Ducrot,C.Fuchs,B. Havranek,D.G.Hays, G.Kleiber,V.V.Ivanov,H.H.Lieb,G.F.
Meier,A.G.Oettinger,E.V.Paduceva,Ferenc Papp, Bernard Pottier,I.I.Revzin,A.Rey,C.Rohrer,H.Schnelle,D.Srinivasan,
Anssi Yli-Jyra, logicians and philosophers such as Y.Bar–Hillel,O.Berka,K.Berka,
L.Kalmar,B.Brodda,J.Hintikka, semioticians such as Umberto Eco,A.J.Greimas,S.Ji,M.
Krampen,E.W.Landowski,D.Lidov,W.Noth,I.Osolsobe,J.Petitot,S.Petrilli,A.Ponzio,Roland
Posner,L.Santaella,V. N. Toporov. Most Romanian linguists and most Romanian
literary researchers in the last decades made at least once reference to Marcus
writings. He was quoted by Ulf Grenander in his book “Regular structures;Lectures
in Pattern Theory”,vol.III (Springer 1981, p.41–42, 557),by Garret Birkhoff in
”Mathematics and Psychology”(SIAM Review, Oct.1969,vol.11,nr.4,p.429–469)and by
Rene Thom in ”Stabilite Structurelle et Morphogenese”(W.A.Benjamin, Reading,Mass
1972, p.348). The contextual grammars, introduced by Marcus in 1968,are the object
of a large number of investigations, extensions and applications to both formal
languages and natural languages, as it can be seen from the publication of the
monograph of synthesis by Gh.Paun:“Marcus Contextual Grammars,Kluwer Academic Publishers,
Dordrecht, Boston, London, 1997, 367 pp. and from the two chapters(80 pages)devoted
to them in the second volume of the Handbook of Formal Languages,eds.G. Rozenberg,A.
Salomaa,Springer Verlag,Berlin, New York,1997.Typical for the impact of Marcus’
work in linguistics are many monographs where one or several sections are devoted
to his contributions; here are three of them: F.H.H.Kortlandt,”Modelling the
Phoneme”,Mouton,The Hague,1972 (section 3.8 is entitled:Marcus definition of
the phoneme); W. Andries van Helden:“Case and Gender–Concept Formation Between
Morphology and Syntax”(Rodopi, Amsterdam–Atlanta,Georgia,1993, two volumes),
where 16 sections have in their title Marcus’name; Greville G.Corbett,“Gender”,
Cambridge Univ.Press,Cambridge,1995, where large place is devoted to Marcus
model of grammatical gender,introduced with the following appreciation: “A major
alternative approach is that of Marcus”(op.cit., p.147).All the above facts as
well as those pointed out in the next sections acknowledge that Marcus is
recognized as one of the initiators of Mathematical Linguistics and of
Mathematical Poetics. Let us add that recently Marcus’ contextual grammars
compete, by some of their extensions,with the most known types of generative
grammars,in respect to their relevance in modeling natural languages in
Computational Linguistics (see his joint contribution with Martin–Vide and G.Paun
in the journal “Computational Linguistics”,vol.24,1998,no.2).
In 2004, S.M. introduced and studied the
notion of a quasiperiodic infinite word, previously considered only for finite
words.His results were further developed by F. Leve, G. Richomme and T.
Monteil.
Reviews and comments of some of
his books and
articles
“Gramatici si automate finite”, Editura
Academiei, Bucuresti,1964.
Emanuel Vasiliu(Foundations of
Language 2,1966,no.3, p.291–294):This book makes clear the rapports between
different formal devices describing natural and artificial languages; a number
of equivalences are stated by theorems, and a number of interesting analogies
are suggested.In addition, the power of various mathematical devices is
evaluated.In this way,the field of linguistic significance of various
mathematical theories is considerably enlarged. S.Marcus’s book is a valuable
contribution to the theory of language.
C.Calude,Gh.Paun,G.Rozenberg:”Contagious
creativity”, Fundamenta Informaticae 64,2005,1/4,p.vii):His book “Grammars and
Finite Automata”(in Romanian) was one of the first books on formal languages and
automata theory.
Florentin Ipate, Tudor Balanescu: “Refinement
in finite state Machine testing”,Fundamenta Informaticae 64,2005,1/4,p.191):In
a pioneering monograph on regular languages and finite automata (“Gramatici si
automate finite”, Ed. Academiei, Bucuresti, 1964), Solomon Marcus points out
the modelling power of these mathematically simple means,suggesting a wide
variety of applications spread across linguistics,mathematics,computer science,etc.
It has been proven that Marcus intuition was correct, during the last decades the
finite state machines research taking on a new significance in the light of
software requirements for specification and verification of some special
classes of systems, like communication protocols and control systems.
Florentin Ipate,Mike Holcombe:”Complete testing from a stream X-machine
specification”,Fundamenta Informaticae 64,2005,1/4,p.205–206): In an early
monograph on regular languages and finite state machines (“Gramatici si
automate finite”,Ed.Academiei,Bucuresti,1964),Solomon Marcus points out the huge
modelling power of these mathematical tools, suggesting a wide variety of
applications spread across linguistics, mathematics, computer science, etc.
Their subsequent evolution has confirmed Marcus’s intuition, over the last
decades the finite state machine research having been strengthened by high
profile domains such as natural language processing
(Marcus,S.,Paun,Gh.,Martin-Vide, C.: ”Contextual grammars as generative models
of natural languages”, Computational Linguistics, 24(2), 1998, 245–274) and
[...].
Sheng Yu:”State complexity: Recent
results and open problems”, Fundamenta Informaticae 64,2005,1/4,p.471): Here,we
would like to mention that Solomon Marcus published one of the earliest books,perhaps
the earliest book, on finite automata,in 1964(“Grammars and finite automata”,in
Romanian,Ed.Academiei,Bucuresti).He is certainly one of the pioneers of
automata theory.
Introduction mathematique a la linguistique
structurale, Dunod,Paris, 1967.
Yehosua Bar–Hillel(Computing Reviews,vol.9,1968,no.4,
p.189): ... any structural linguist who will be able to work his way through it
should definitely profit.
Maurice Gross(Science–Progres–La
Nature, no.3399, 1968, Paris,p.280): Un excellent ouvrage destine aux
linguistes et aux mathematiciens certes, mais surtout a ceux qui s’interessent
aux problemes du traitement automatique de l’information linguistique, et l’on sait
combien ce probleme est a l’ordre du jour.
Maurice Gross ”L’Age de la Science”,
no.2, avril–jouin 1968, Paris, p.144. Sa preoccupation majeure est d’aboutir a
des classifications precises, d’ou l’emploi et la justification du formalisme.
L’un des principaux apports de l’auteur consiste a formaliser de maniere
rigoureuse la notion de distribution [...] Marcus a puise dans un arsenal
mathematique preexistant a la linguistique les notions qui lui ont semble
interessantes,alors que les travaux de Chomsky et Schutzenberger, par exemple,procedent
de la demarche inverse.
L. Nebesky – S. Machova ( The Prague
Bulletin of Mathematical Linguistics 9, 1968, p.74–75): The Paris Publishing House
Dunod began in 1967 to publish monographs in mathematical linguistics. The
first volume edited by this house was the work of an outstanding Romanian
mathematician,Solomon Marcus. This work provides one field of mathematical
linguistics,i.e., analytical models of language. This theory initiated by
O.S.Kulagina,Marcus enriched by a number of his genuine papers. The original
ideas can be found especially in the chapters 1, 2, 5, 6, 7.
Michel Janot( La Linguistique 1969,
no.2, p.155–158): L’interet majeur de l’ouvrage reside, en effet, dans la
comparaison et le rapprochement des differentes theories linguistiques;
rapprochant opposition et distribution, Marcus formalise toute procedure
heuristique; [...] un autre aspect enrichissant de la tentative de Marcus reside
dans le fait que la formalisation d’une theorie a pour consequence de mettre en
evidence toutes formes d’apriori et toute etude intuitive.C’est ainsi que formalisant
le classement des oppositions selon le
schema propose par Troubetzkoi, Marcus demontre
que celui–ci a etudie intuitivement ce qu’il y avait de plus interessant
parmi les oppositions, a savoir les oppositions equipollentes, car la propriete
d’une opposition d’etre equippolente est un invariant de la relation de
proportionalite.
I.I.Revzin( Lingua 27, 1974, p.
277–282): Es ist wirklich lohnt, das Buch von Marcus zu lesen. Obwohl der,
Rezensent darauf verziehtet hat,jedes Kapitel zu besprechen, glaubt er dem
Leser wenigstenseinige Probleme
vorfuhren zu mussen, damit es klar sei, wie der Mathematiker dem Linguisten zur
Hand greift. Der Rezensent wahlt zu diesen Zweck das Kapitel II. Es ist , wie
gesagt, der Phonemtheorie gewidmet und scheint dem Rezensenten das Bedeutendste
zu sein – uns dies aus zweierlei Grunden. Erstens weil die Phonologie ein Gebiet
ist, wo die formellen Vorstellungen am meisten gediehen sind und zweitens weil
die in der Phonologie ausgearbeiteten Methoden auf andere Ebenen der Sprachbeschreibung
ausgedehnt werden konnen.
Ferenc Kiefer( Computational Linguistics
8, 1969, p. 99–100): In my view, Marcus’s book has – apart from its outstanding
pedagogical value –two merits. On the one hand, by formalizing wellknown
linguistic notions,one can easily show that different formulations may lead to
the same result or that apparently identical contentions, when carefully formalized,
may reveal essential divergences.In other words, the careful reader will get a
clearer picture about what is common and what is different in the various
structuralist schools. In addition, Marcus’s work links up with several
problems of computational linguistics and must therefore be recommended to
computational linguists as well.
Algebraic Linguistics; Analytical Models,Academic
Press, New York and London, 1967.
H.P.Edmundson(Mathematical Reviews
37,1969,1,p.221–222): ...an important contribution to algebraic linguistics.
Ju.A.Sreider(Novye Knigi za Rubejom A,1968,6,p.37–40):
...very interesting for all specialists in the field of mathematical
linguistics and useful both as textbook and as monograph; its translation in
Russian is recommended.(the translation was published in 1970).
Jacob L.Mey( Norvegian Journal of
Linguistics, vol.26, 1972, p.111):Formalization [...] can be interpreted in two
different ways: (1)illustrative [...] and (2) generative [...]. Certain
mathematicians and logicians may feel inspired to dally for a while with
linguistic handmaids;surely, these and similar sportive activities can be of
importance if they result in the sharpening of linguistic concepts. Good
examples of this are found in the works of the Czech mathematicians K. Culik
and L. Nebesky and the Romanian S. Marcus (Algebraic Linguistics 1967, Poetica matematica
1970) to name just a few.)
Introducere in lingvistica matematica, Ed.
Stiintifica, Bucuresti,1966.
Introduzione alla linguistica matematica,
Casa editrice Riccardo Patron, Bologna, Italia, 1970.
Carlo Tagliavini( Preface to the
book):Fra la piu comprensibili introduzioni alla linguistica matematica e, a
mio avisso, una degle migliori, se non addirittura la migliore il volume uscito
a Bucarest in seconda edizione nel 1966 scritto dal prof. Solomon Marcus, in collaborazzione
con un linguisto (Sorin Stati) e con un ingegnere (Edmond Nicolau).
Poetica matematica, Editura Academiei,
Bucuresti, 1970.
Gr.C.Moisil( Carti Noi, anul XIII,
no.6 (156), iunie 1970): Volumul Poetica matematica este datorat unui matematician
care s–a facut cunoscut lumii stiintifice internationale prin lucrarile sale
adanci de matematici pure si prin contributia sa esentiala la constituirea unei
stiinte noi: lingvistica matematica [...]. Solomon Marcus, prin noul sau volum
publicat de Editura Academiei, fundeaza un nou capitol al lingvisticii
matematice, poate chiar al unei noi stiinte [...]. Matematician de factura
moderna, autorul n–a scris un volum de poetica cantitativa, ci de poetica
structurala.
Matei Calinescu (Romania Literara,no.35,
27 august si no.36, 3 sept 1970): De fapt, oricum ar sta lucrurile, opozitia
elaborata de S. M. intre limbajul poetic si limbajul matematic ramane pe deplin
convingatoare.Autorul Poeticii matematice se apropie si chiar atinge punctul de
la care sunt depasite dilemele inevitabile ale cercetatorilor anteriori ai limbajului
poetic, vazut ca abatere de la limbajul uzual. Fata de acestia, S.M. face un
adevarat salt calitativ.
Nicolae Manolescu(Romania literara,
nr.34 (1244), 11 sept. 1970, p.3):[...] prin cuprindere si sistem, cea dintai
incercare de a studia cu mijloace matematice limbajul poeziei [...] intreprinde
asadar o opera indrazneata de pionierat [...] cartea reprezinta un mare progres
in raport cu realizarile a numerosi cercetatori (lingvisti, matematicieni si
chiar esteticieni[...]).
Sorin Stati (“Un record dublu: Poetica
matematica”, Romania libera, anul XXVIII, nr.8086, 22 octombrie 1970, p.2):
Cand prezinti cartea unui specialist de talia lui Solomon Marcus,indrumatorul
scolii romanesti de lingvistica matematica, nu este cazul sa pui note, sa dai
calificative.
Si apoi cine
stapaneste mai bine decat Solomon Marcus obiectele matematicii, lingvisticii si
esteticii literare laolalta ? Parcurgerea cartii creeaza convingerea ca
directia de cercetare numita ‘Poetica matematica’ are dreptul la existenta, ca
edificiul nou trebuie construit pana la capat. Cand va fi gata, Solomon Marcus
va avea satisfactia sa constate ca s-a tinut seama de ideile domniei sale si de
aceea numele i-a fost trecut pe lista ctitorilor.
Nichita Stanescu(Arges, nr.1 (56),
January 1971, p.1) has dedicated to S.M. a piece of poetry:Matematica poetica
(lui Solomon Marcus): Unu si cu unu nu fac doi./Unu si cu unu fac trei/sau
patru, sau cinci…/Unu tare si cu unu moale/sau o camila./Saptesprezece fara
unu/fac douazeci si unu,/cinci si cu patru/fac un cal./Opt fara trei/fac cat
vrei,/o mie noua sute/a fost,/doua mii/va sa vie./Unu poate fi la trecut./Unu
poate fi la viitor.//Dorm si visez in limba iraniana:/ea are un timp
intermediar/intre prezent si viitorul intai,/ea are un timp intermediar/intre
prezent si imperfect/si ea mai are si un verb fara nici un timp.//Exista o
gramatica a numerelor/1 poate fi subiect/dar poate fi si predicat./1 poate sa fie
pana la soare/dar poate fi si pana/la lamaie,/1, 2, 3,/o capra, un taur, un
turn/capre (cate ?)/turnuri (cate ?)/tauri (unul).//Scuip pe 1./Plang pe 1,/dau
cu piciorul in 1.//-Ai inebunit,imi spune Pitagora./-N-am inebunit, ii strig.
Pamantul/e plat ca o omleta.//Omul e cel mai vechi animal/si singur in vidul
cosmic.//El nu are doua maini/si doua picioare. Aceasta numaratoare/e un vis,
un slogan,/2 tare nu e totuna cu 2 moale,/2 lung nu e totuna cu 2 scurt/si
aceasta pentru ca de fapt/e totuna -/deci 2 este egal cu una/(una este nevasta
lui 1)//1 laa vocativ/nu este acelasi cu 1/la imperativ !//Matematica s-o fi
scriind cu cifre/dar poezia nu se scrie cu cuvinte.//Cucurigu !
K. Sgallova, P. Sgall(Prague Bulletin
of Mathematical Linguistics 16, 1971,p.75–78): It is the first, and therefore a
pioneer book on this subject. It is for the first time when one of the foremost
mathematicians in this field pays such an attention to the question of poetic
language.
Gabriela Melinescu(
Luceafarul,nr.16(520), 15 aprilie 1972, p.1,6): Mi se pare o carte unica prin
stralucita ei luciditate[...]. Am extras din carte, pe masura ce am citit–o,
dupa cum in urma cu cativa ani de zile Nichita Stanescu a extras din textele
poetice ale lui Cantemir, pasaje intregi pe care le publicam separat, ca pe
niste poeme de un tip straniu.
Jean–Marie Klinkenberg( Degres, Bruxelles
1973, 1, p.1–12): Le modele le plus puissant jusqu’ici elabore pour rendre
compte des particularites du langage poetique, modele qui tient compte des considerations
que nous venons de formuler, est sans doute celui du mathematicien roumain S.
M.,dont l’apport essentiel est d’avoir depasse les stades empirique,experimental
et analytique de la poetique, pour la faire passer dans son etape axiomatique
grace a une formulation mathematique de l’opposition entre le langage poetique
et le langage scientifique. Ces recherches, qui ont ete preparees par une suite
d’ouvrages etudiant les structures algebriques du langage (Marcus 1963, 1967)
trouvent leur meilleure expression dans l’importante “Poetica matematica”.
Virgil Nemoianu (Romania literara,anul
VI, nr.15, 12 aprilie 1973, p.5): Nu este chemat autorul acestor randuri, fost
membru al Cercului de stilistica de la Bucuresti, sa aprecieze in ce masura se
poate vorbi de autentice initiative creatoare, cu ecou international; se poate,
totusi,spune ca lucrarile de poetica matematica ale lui Solomon Marcus sau
monografia Faulkner a lui Sorin Alexandrescu reprezinta realizari foarte
solide, cu o mare doza de inedit, vrednice sa stea in atentia oricarui
specialist in materie.
B.Brainerd–H.G.Schogt(Poetics
10, 1974, p.161–173):This book is unique in that,unlike the most well known
applications of mathematics to literature–study, he avoids the use of statistics
almost entirely. In general, “Poetica matematica” seems to open wide horizons
for the linguist who wants to get away from intuitive subjective statements and
exchange them for objective, precise scientific reasoning. It is a pleasure to
see how Marcus pushed assertions to their final inevitable consequences;instead
of compromising and shirking, away before responsibilities.
Adrian Marino(International Journal of
Romanian Studies, vol.1, 1978,no.1–2): The study of the poetic language, thanks
to Solomon Marcus’s volume of Poetica matematica 1970 – translated into
world–wide languages – provides with an important contribution by establishing
a scientific criterion of differentiation between the scientific style and the literary
style based on the relation between homonymy and synonymy.
Marian Popa(Amfiteatru 1970,
no.12(60),p.6–7): ...cartea este o sursa infinita de reflectii si sugestii si
ea trebuie citita de toti acei critici care au stil, au nevoie de idei si nu de
har.
Alexandra Indries(Orizont, anul
21(199), no.11, 1970, p.76–80): Aceasta este o carte de referinta, care nu se
epuizeaza printr–un comentariu. Este o lucrare pilduitoare prin eruditie,
sensibilitate, fantezie, cutezanta; o carte inspirata.
Din gandirea matematica romaneasca, Editura
stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1975.
Miron Nicolescu( Preface to the book):Autorul
lucrarii [...] este un matematician de un deosebit prestigiu, cunoscut tuturor
specialistilor din centrele stiintifice de la noi si din afara, dublat de un
lingvist situat la frontiera dintre matematica si lingvistica. [...] Spirit
critic,inzestrat cu o mare putere de analiza, dar si de sinteza,
profesorul S.M. a fost condus in mod
natural la intocmirea lucrarii de mai sus, care constituie o adevarata opera de
cercetare. [...] Lectura lucrarii lui S.M. a constituit pentru mine o inalta
desfatare, gratie stilului sau cald, direct, simplu, stil de adevarat povestitor,
care stie sa conduca cititorul chiar pe drumurile mai dificile ale unor
dezvoltari cu caracter tehnic [...]. Prin cartea sa, prima de acest gen scrisa
in tara noastra, prof. S. M. aduce un insign serviciu stiintei si culturii
romanesti.
Alexandru Ivasiuc(Eseuri,Romania
literara, 25 XII 1975, p.5): ”Din gandirea matematica romaneasca” nu este o
lucrare de istorie a severei discipline in tara noastra, nu este o expunere de
biografii si nici o lista de carti si articole de specialitate. Ea este opera
unui moralist si, de cand exista lumea moralistilor, s–au etalat tristetile
prin portrete[...].Profesorul Solomon Marcus ii prezinta pe toti acestia in
portrete memorabile, ca oameni vii sau ca purtatori de opera. Spatiul nu–mi permite
sa citez admirabilele pagini dedicate aparitiilor lui Dan Barbilian la catedra
si pasiunii sale care pretindea si unui om venit in sala ca sa se incalzeasca
sa stie ce este un grup.
Semiotica folclorului, Editura Academiei,
Bucuresti, 1975.
La semiotique formelle du folklore, Ed.
Academiei, Bucuresti–Editions Klincksieck, Paris, 1978.
Nicolae Constantinescu(Amfiteatru,
1978, nr.6):[...] cei care au venit in contact direct cu cercetarea folcloristica
romaneasca au fost impresionati de realizarile noastre [...]. Numele unor
cercetatori romani ca Mihai Pop, Ovidiu Barlea, Ion Talos, Solomon Marcus sunt
bine cunoscute si pretuite aici in S.U.A. ca si in Europa.
Wladimir Krysinski(The Canadian Journal
of Research in Semiotics/ Journal Canadien de Semiotique, vol.VIII, 1980–81,
numbers: On connait l’importance des travaux de Solomon Marcus qui portent notamment
sur le texte litteraire, poetique ou theatral que le semioticien roumain soumet
a l’application des modeles mathematiques. La publication en francais de “La Semiotique
formelle du folklore”, qui est une version amplement revisee de “Semiotica folclorului”(Bucarest,1975)
marque un evenement important. L’ouvrage contient une serie de textes
representant bien les acquis et les methodes de l’ecole roumaine de semiotique. L’eventail des travaux est considerable
et il va de la Paradigmatique des ballades populaires jusqu’aux Metamorphoses
et genealogies mythiques, en passant par la Prosodie et syntaxe dans la poesie
populaire et les Mecanismes generatifs du conte populaire. L’ouvrage frappe par
le fait que les chercheurs roumains sont soucieux de situer leurs analyses par
rapport aux travaux de la semiotique narrative venant d’horizons divers: russe,
francais, americain, italien.Dans les deux textes de Solomon Marcus (“Les
modeles linguistico-mathematiques et la semiotique du folklore” et ”Remarques
finales et suggestions pour les recherches ulterieures” qui encadrent le corpus
d’analyses des problemes specifiques du folklore, se manifeste de facon tangible
le souci de la discussion voire de la polemique et de la continuite, en
fonction des categories ou des theorisations de la narrativite qui decoulent du
modele d’analyse proppien. Par ailleurs, on constate que les travaux de Marcus
et de ses disciples doivent beaucoup aux traditions proprement locales de la science
du folklore, telle qu’elle s’est constituee en Roumanie (par exemple Ion
Diaconu ou Grigore G. Tocilescu et Tudor Vianu). Une fois de plus, ”La
Semiotique formelle du folklore” est revelatrice du fait que le folklore est a
l’origine de la recherche narrative et scientifique moderne. Les travaux des
semioticiens roumains marquent un progres decisif dans ce domaine. Malgre le recours
systematique a la formalisation, au calcul, aux equations, a la theorie des
ensembles et des graphes, ainsi qu’a d’autres operations mathematiques et
statistiques,tous les exposes sont d’une clarte et d’une precision exemplaires.Si
la maitrise et le maniement des modeles mathematiques ne font pas probleme et
sont d’usage explicitement efficace, il n’en reste pas moins que Solomon Marcus
interroge les procedes et les insuffisances des semiotiques narratives
actuellement existantes. Marcus pose une serie de questions pertinentes autour
de problemes tels que la grammaire narrative, la competence narrative, la
segmentation narrative, le recit et le discours, la generalite des modeles et la
specificite des textes.”La Semiotique formelle du folklore” est un outil
indispensable a l’analyse de la narrativite et de la litterature au sens le
plus large, c’est–a–dire aussi du conte et de la fable, de la ballade et du
mythe.L’ampleur du travail accompli sur les textes folkloriques et sa haute qualite
scientifique permettent de decouvrir, grace a cette ouvrage publie dans la
collection ”Semiosis” (dirigee par Claude Chabrol et Jean–Claude Coquet),
l’originalite et l’importance de l’ecole semiotique roumaine.
Semne despre semne, Editura Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti,1979.
Mircea Mihaies(Poetica, matematica,
semiotica, Orizont, 7(673), 19 febr.,1981, p.3):Recent, amplificand aria
cercetarilor ce caracterizau Poetica matematica, S.M. ne–a oferit o excelenta
introducere in semiotica,stiinta semnelor. Scrisa cu o mana sigura, dovada a
excelentei cunoasteri a unei game largi de informatie si idei,”Semne despre
semne” este o binevenita punere la punct intr–un domeniu destul de putin
cunoscut momentan,dar care atrage multa lume, cel putin prin insolitul [...]
terminologiei si al metodelor. [ ... ] cartea este un inteligent eseu introductiv
intr–o stiinta ce se dovedeste tot mai mult un veritabil instrument al interdisciplinaritatii.
Paradoxul,
Ed. Albatros, Bucuresti, 1984.
Serban Cioculescu( Itinerar critic V,
Ed. Eminescu, Bucuresti, 1989,p.521–528): Ma despart de admirabila carte a lui
S. M., atat de bine gandita si de bine scrisa, cu un singur regret: acela ca
d–sa considera normale licentele, unele abominabile, prin care regia
contemporana, la noi si cam peste tot, ii masacreaza pe clasicii dramaturgiei
(vezi ultimele randuri la p. 29).
Eugen Simion: “Logica paradoxului”,in
“Romania literara”, anul 17, nr.18, 3 mai 1984, p.10 si in ”Sfidarea retoricii”,
Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti,1985, p.266–269): “O carte interesanta despre
paradox, cu observatii care privesc si critica literara publica matematicianul
si semioticianul Solomon Marcus, autorul, intre altele, al unui tratat despre poetica
matematica(1970) [...] S.M. este un ghid bun in aceste probleme, ce incanta si
inspaimanta mintea. E un om foarte instruit si condeiul lui se misca usor
printre concepte.Nu cred sa ma insel descoperind in discursul matematicianului
o acuitate a ideilor si o pasionalitate care tradeaza (vreau sa spun:
insufleteste) gandirea rece, demonstrativa [...]. Ideea autorului este ca
paradoxul a patruns in toate disciplinele spiritului si, in afara lui, nu mai
putem intelege lumea. [...] Arta pare a fi domeniul predilect de manifestare a
paradoxului si, vazand exemplele date de S.M., ne vine sa credem ca arta
traieste intr–un vesnic paradox si nu face decat sa propuna noi paradoxuri.
Comedia de limbaj, teatrul in doi peri (vorba lui Sorescu), literatura, in
genere, care suceste limba pentru a provoca spiritul comun se revendica dintr–o
formula a paradoxului semiotic si formula poate fi analizata in mecanismele
interioare. E ceea ce face cu pricepere si subtilitate S. M., examinand o comedie
de Ion Baiesu sau un poem de Nichita Stanescu. Analiza antreneaza un numar de
idei din sfere diferite si intra ea insasi intr–un paradox involuntar, caci
este paradoxal sa vezi explicat personajul Aldesus din piesa ”In cautarea
sensului pierdut” prin teoria lui Bertrand Russell, prin celebra ”Grundlagen
der Geometrie” din 1899 a savantului David Hilbert si, din nou, prin teoria
multimilor a lui Cantor. Nodurile, mai putin semnele lui Nichita Stanescu, din
volumul aparut la Cartea Romaneasca in 1982, sunt puse in legatura cu un proces
semiotic (procesul prin care poezia se autosemnifica) si, in acest sens, sunt
citati din nou Cantor si Russell, teorema lui Godel, Pius Servien, Jakobson,
Tudor Vianu si poetul insusi, ca teoretician al metalimbajului in ”Respirari”.
Merge analiza astfel blindata mai departe decat slaba, nesigura intuitie a
criticii literare ? Daca judecam astfe lucrurile, intram intr–un nou si
indisolubil paradox, caci S.M. nu vrea sa dea judecati de valoare si nu
doreste, in niciun chip, sa justifice estetic poezia. El vrea s–o cuprinda in
categoriile logicii si sa–i depisteze paradoxurile interioare. Matematicianul
nu–si pune problema sa descopere semnele din noduri, ci tocmai nodurile
(aporiile) gandirii poetice ascunse in inselatoarele semne. E cautata, cu alte
cuvinte, logica nelogica a poeziei, asupra careia atragea atentia, cu o suta de
ani in urma, Al. Macedonski. Revenind la paradoxurile artei, trebuie sa dam
dreptate lui S.M.: arta este,prin natura ei, paradoxala pentru ca ea provoaca neincetat
spiritul comun si foloseste o fictiune (o minciuna) ca sa spuna adevarul. Orice
metafora este un paradox concentrat, deoarece incearca sa franga si sa pacifice
universurile ostile. Exista o categorie larga de paradoxuri retorice si m–am mirat
ca S.M., vorbind despre ele, n–a amintit de preteritiune, figura (din sfera
paradoxurilor semiotice) cea mai raspandita in textele moderne. Barthes o
foloseste mult in “Discursul indragostit” si, in genere, in textele lui
ghibeline. El insusi se defineste, si este, ca atare, un spirit paradoxal, caci in tot ceea ce scrie
se vede limpede cum omul legii este corupt sistematic de rasfaturile,
aproximatiile omului de lume. Aceasta intalnire da stralucire si salveaza
eseurile semioticianului plictisit de stiinta pe care a inventat–o. [...]Cautand
logica paradoxului (operatie pe care o intreprinde cu multa stiinta si acuitate
intelectuala S.M.), semioticianul intra inevitabil intr–o situatie paradoxala.
Numai poezia trage un profit din aceasta imprejurare, caci numai ea stie sa
lamureasca nelamuritul si sa dea o expresie aporiilor gandirii. Ea a descoperit
de mult legea tertului acceptat si adevarul din sofismul lui Epimenide,
cretanul care afirma ca toti cretanii sunt mincinosi. Stiinta n–a reusit, imi
dau seama citind ”Paradoxul” lui S.M., sa strapunga cercul vicios al gandirii
care si–a construit propriile limite. Insa discursul stiintei care complica si
adanceste enigmele logicii poate fi creator. Caci numai creatia valorifica
esecurile gandirii, dandu–le expresivitate. Stiinta numai le constata. Inca un
paradox, poate cel mai mare: o disciplina a spiritului (literatura) care poate
valoriza insolubilele spiritului.Recapituland, am putea spune: logica este
stiinta care descopera nodurile gandirii. Poezia descopera (inventeaza) semnele
din noduri, oferindu-le astfel o iesire din paradox.
Constantin Negoita(Kybernetes 14(1),
1985, 61–62): (sunt reproduse mai intai cateva fraze din Prefata cartii, fara a
se pune semnele citarii): “In an excellent piece of work, eminently readable,
the paradox is presented not only as a statement that seems to say something
opposite to common sense or to truth, but which may contain the truth (e.g.,
more haste,less speed) as the result of the logic we use. [...]. In another
brilliant monograph, Lorenzo Pena, ”La coincidencia de los opuestos”, edicion
de la Universidad Quito, 1981, 568 pp.) [...]. Both Marcus and Pena observe
that important progress in logic means a projection onto reality of certain structures
of human consciousness. Yet the most amazing fact about modern science is that
the structures have turned out to correspond to something out there.
Mathematicians, physical scientists, and philosophers of science are still
trying to understand just how this is possible. Some of them say that the
development of these projections in the history of modern thought has its
origins in very specific infrastructures without which this development is most
unlikely ever to have taken place. I found these books stimulating and
provocative. To those cyberneticians who have not previously looked at purposiveness
from a logician’s point of view, they will be particularly valuable. One can
hardly imagine future research on artificial intelligence that would ignore
these thought–provoking contributions.
Tudor Octavian(Flacara–Rebus, anul 27,
nr.7 (643), 1 aprilie 1984, p.15):Cartea lui S.M. [...] este genul de
tiparitura ce vine in intampinarea unei nevoi . Nevoia de paradox e una pe cat
de moderna, pe atat de presanta, iar faptul ce merita a fi remarcat, si el in
ordine paradoxala, e ca multi din cititorii lucrarii isi vor fi descoperit acum
un apetit de care abia de aveau stiinta, o dorinta ce functiona confuz. Imi amintesc
cum am reactionat cu ani in urma, la descoperirea gravurilor lui Escher si,
pornind de la ele, a unor paradoxuri grafice (asa nuitele figuri imposibile) si
nu pot sa nu ma gandesc la emotia pe care o vor incerca norocosii posesori ai
volumului in discutie. O veritabila enciclopedie a problemei, interesand
cuprinderi ale spiritului ce nu par sa aiba legatura intre ele – spre exemplu:
literatura si matematica – si care probeaza a avea, ba inca legaturi de
profunzime si temeinice. [ ... ] Parerea mea este ca aceasta carte e mult mai
importanta decat se arata la o prima evaluare si ca importanta ei va spori, pe
masura ce publicul cititor va da de gustul cartilor ce prezinta si teoretizeaza
chestiunea insolitului din sanul faptului normal. Oricum, e cartea de citit de
mai multe ori si, odata cu trecerea anilor, din ratiuni ameliorate.
M. N. Rusu (Amfiteatru, anul 18, nr.4(220),
aprilie 1984, p.2): A aparut o carte exceptionala: “Paradoxul” de S.M. [...];
autorului i–am aratat pretuirea mea deosebita inca din articolele pe care i
le–am consacrat “Poeticii matematice” (Viata studenteasca 1970; Saptamana 1974)
[...] noul volum ofera o multime de sugestii teoretice criticii literare
actuale. [...] Autorul propune o serie de termeni si categorii prin care poate
fi relevata structura moderna a poeziei lui Nichita Stanescu, actul ei revolutionar.
Acestea sunt:antinomia, situatia autoreferentiala, regresia, extensional si intensional(pe
care noi le vedem cu mai mare aplicabilitate in proza, de pilda, in “Patul lui
Procust”, ori in teatru, – Pirandello), paradoxul, recurenta s.a. Ceea ce nu
subliniaza S.M. cu acest prilej, – probabil dintr–un scrupul istoriografic,
modernismul poeziei lui Nichita revelandu–i–se dupa descoperirea lui Ion Gheorghe
(v. Poetica matematica 1970) – este prioritatea autorului lui ”Laus Ptolemaei”
in materie de utilizare a gandirii paradoxale. A fi mare poet, in cazul lui
N.S. si nu numai al lui, inseamna nu numai a fi intaiul dintr–o serie care
ilustreaza un adevar comun, ci mai ales a fi reprezentativ.Prin “11 elegii”, “Laus
Ptolemaei”, “Operele imperfecte”, “Noduri si semne”, N.S. a dat drept de lege
functiei paradoxului – cu derivatele lui – in poezia romaneasca de azi. Pe
langa exemplele date de S.M. din poezia lui N.S. si a con–fratilor sai, [...]
mai adaug unul referitor la tipul de recesiune (vizionara)lansat de poet in
1964: Ma uit in urma asupra varstelor mele/ asupra trupurilor ce le–am
insirat/in sus/ ca pe un stalp ce sprijina cerul cu soare la mijloc./ E–un trup
de copil ce tine in brate/ un trup de adolescent,/ e u adolescent ce ridica pe
umeri/ un trup de barbat./E–un trup de barbat ce tine pe frunte/ talpile scorojite
ale unui batran,/ e un batran cu mustata–ngalbenita/ de tutun,/ ce saruta pe
gura/ fantomele norilor,/ cerul albastru universul negru. Ulterior acestui poem
si epocii sale, Marin Sorescu scrie la modul ludic: Fiul isi prinde de mijloc
parintele,/ si trage din rasputeri/ de le trosnesc la amandoi/ oasele./ Tatal
isi prinde de barba/ ori grumaz/tatal./ Si incordandu–si toti muschii/ Trage/ cu
o experienta milenara./Numai bunicul / nu mai are de cine sa se prinda./ In
fata lui e numai aer/fara nici un trup/ si incepe a planga/ strangand in brate
o minge aproape rotunda. In fine, la Ioan Alexandru: Cand e plin cimitirul ochi
de la un cap la celalalt/ se reia totul de la inceput./ Groapa bunicului meu
peste groapa strabunicului meu./ Tatal meu peste bunicul meu/ si tot asa
vechiul primar/ peste stravechiul primar – vechiul popa/ peste stravechiul
popa,/vechiul sat peste stravechiul meu satÀÓ__À.[...]. Cu ”Paradoxul” lui
S.M., inaintarea in universul poeziei marelui disparut a devenit mai usoara si,
mai ales, stiintifica.
Timpul, Editura Albatros, Bucuresti, 1985.
Dinu Flamand(“Despre poezia stiintei”,
Steaua, anul 36, 1985, nr.12,p.42):[ ... ] eruditia nu striveste, ci
evidentiaza pachetul de idei, expunerea sintetica este de o eleganta concizie
si economicitate, angajarea analitica devine o maieutica disimulata, iar
punctul de vedere al autorului [...] se articuleaza cu o discretie lipsita de
orice redundanta si emfaza.[...] Cred ca dintre ele (cartile lui S.M.), cea mai
fermecatoare, anume recent aparutul studiu despre timp, este una dintre acele
carti care pot decide destinul intelectual al unui tanar. Si nu ar fi exclus ca
acel tanar sa fie chiar un tanar poet. Cat de modern este un poet, fata de ideile
vremii sale ? s–ar mai putea intreba acel tanar dupa ce a citit cartea lui S.M.
Iata, de exemplu, vechile cosmogonii poetice; ele tin in mod clar de o gandire
mitica, reconsiderata cu fervoare de romantism, moment dupa care cosmogoniile
intra in desuetidine. Dar toata aceasta lunga perioada are un corespondent in
conceptia noastra despre timpul liniar. S–a modificat oare timpul newtonian in
poezie ? Da si nu. Mai degraba nu, considerand multitudinea de sugestii(nefructificata)
pe care le ofera astazi stiintele. Problema tahionilor, de pilda, particule
presupuse a se deplasa cu viteza superioara vitezei lumi, poate bulversa un sistem
poetic traditional. Iesind in afara liniaritatii newtoniene clasice, poezia (in
fond, ea este o relevanta a multidimensionalitatii) s–ar putea sincroniza cu
miscarea mult mai majestuos vizionara care, din pacate pentru poezie, apartine
in aceasta epoca mai degraba stiintei. Caci adevarul este acesta: de multe ori
poezia ramane la o vizualizare aplatizata, in timp ce imaginatia omului de
stiinta avanseaza imperturbabila in zonele inca nedeschise ale misterului, jongland
cu dimensiuni ametitoare. E adevarat insa ca o sincronizare infloritoare este
nu doar necesara, dar si posibila. Boltzman discuta despre asimetria temporala
din perspectiva termodinamicii si a mecanicii statistice. Dar e nevoie si de poet(in
exemplul nostru de Borges) pentru ca teoria sa se insufleteasca de nota
cordiala a umanului: “probele mortii sunt statistice/ si nu exista ins care sa
nu alerge/ dupa sansa de a fi el cel dintai nemuritor” – spune intr–o paranteza
poetul.Cred ca literatura de maine va fi si cea a unor vechi teme, revizuite
din perspectiva stiintei. Atunci cand omul de stiinta considera a fi cel putin
dubioasa, asa cum afirma S.M.,ideea dupa care lumea posibila obtinuta printr–o
oglindire este identica celei reale, nici fictionarul traditional nu mai poate
imagina literatura in tihna vechiului si, in fond, comodului bun simt, dupa
preceptele unei simetrii fara probleme. Tot astfel, cum sa nu–l clinteasca din
reprezentarile sale de pana acum, si de poet, o uluitoare teorie, de pilda de
felul celeia obtinute de Mushakoji prin modelarea matematica a timpului ? Pur
si simplu nu mai ai cum sa concepi, pe mai departe, o reprezentare liniara a
timpului odata ce ti s–a dezvaluit o astfel de perspectiva dobandita prin
analiza de tip nonstandard. Sa citeasca poe–tii urmatoarele fraze din cartea
lui S.M. si–mi vor da dreptate: “Un punct de timp este o parte a viitorului
nedeterminat si, totodata, o parte a trecutului determinat. Un punct de timp
este intalnirea a doi vectori; vectorul linie, care uneste punctul de timp cu
trecutul si vectorul coloana,care–l deschide spre viitor”. Ar fi interesant sa
se studieze in ce masura poezia noastra din aceasta a doua parte a secolului a
profitat sau nu de asemenea deschideri provenite din fizica, matematica,
astrofizica, biologie [...] sau etnologie. Cred ca o concluzie ar fi mai
degraba nemultumitoare. O vreme s–a prelungit influenta mitologizanta, apoi
cativa poeti au capatat refugiu in parapsihonirism, foarte putini in filosofie
(fie ea si traditionala), si mai rari au fost cei care sa–si anexeze sursele
energetice ale fizicii. Este pur si simplu o situatie de analfabetism, daca nu
o incapacitate de reactie, un indiferentism de speta consumismului actual.
Facultatea noastra de a ne uimi s–a narcotizat oarecum sau a echivalat revolutia
stiintifica revolutiei tehnologice, considerata, aceasta, ca fiind mai putin
nobila(prin pragmatism), deci marginalizata in optiunile spiritualitatii. La
multe asemenea consideratii poate incita ”Timpul” lui S.M.
Stelian Tanase (“Masura pentru masura”,
Flacara, anul XXXIV, nr.36(1577), vineri 6 septembrie 1985, p.11): […]Nimic
esential nu trece neobservat, necomentat cu patrundere. In stilul sau limpede,
cele mai complicate si obscure chestiuni devin transparente si lesne de
inteles, fara ca autorul sa fi simplificat sau vulgarizat cat de putin datele
problemei. Odiseea parcurgerii acestui teritoriu plin de capcane, pete albe,
incrucisari suprapopulate si ascunzisuri face din lectura acestei remarcabile
carti o aventura a cunoasterii, fara sa-si piarda ceva din atributele de
suspans ale descifrarii unei mari enigme.S.M. stie sa intrebe, sa surprinda,
ceea ce este hotarator, constant intr-un domeniu sau altul, si lasa deoparte
aspectele intamplatoare, pretins spectaculoase. Expunerea sa aparent rece este
in fapt desfasurarea in timp a unei gandiri autentice care nu se multumeste sa
inregistreze si sa selecteze din fluxul de informatii teoriile recent aparute,
informatiile de laborator abia publicate. Masura caracterizeaza deplin
dezbaterile sale interioare asupra: istoriei universului si ruperilor de
simetrie, proceselor ireversibile, conflictului dintre energii antagoniste,
statutului evenimentelor viitoare etc., probleme pasionante. [….] Surprins din
atatea unghiuri, dupa desprinderea din corpul comun, timpul capata diferite
chipuri, dupa zona in care opereaza, astfel incat s-ar putea crede, la o
privire superficiala si grabita, ca avem de a face cu “naturi” diferite, cu
probleme separate. Un biolog isi va infatisa duratele in functie de cu totul
alte criterii decat un astronom, pentru scriitor rezolvarea chestiunii
temporalitatii inseamna rezolvarea celei mai dificile probleme a strategiei
naratoriale, pentru un fizician stabilirea conventiei de timp cuprinde in ea
insasi axiome etc., etc. S.M. incearca sa unifice intr-o viziune coerenta,
pornind de la o larga comprehensiune a problematicii si o stapanire fara egal a
materialului, toate aceste zone disparate, iar demersul, aflat la inceput abia,
ii reuseste in mare parte.
Vasile Constantinescu (“Monografia
timpului”, Cronica, anul XX, nr.35(1022), 30 august 1985,p.2): Fireste, ca orice
carte stiintifica, lucrarea realizata de S.M. este in primul rand o cercetare
al carei profil se circumscrie sferei foarte riguroase a stiintei. De fiecare
data insa, la semnificatia stiintifica si culturala a problemelor discutate se
adauga si cea filozofica […].Pentru ca in acest caz, ca de altfel in toate
lucrarile semnate de savantul S.M.,omul de stiinta este dublat de un adevarat
scriitor.
Calin Anastasiu (“Timp, istorie,
timpi”, Viata studenteasca, anul XXIX, nr.43(1067), miercuri 23 octombrie 1985,
p.9):Parcursesem mai bine de jumatate din cartea profesorului S.M. – ceea ce
echivaleaza cu o punere in contact cu patru-cinci discipline stiintifice si cu
mai multe perspective, in interiorul fiecareia dintre ele, asupra timpului –
cand mi-am dat seama ca acest demers este esentialmente identic cu
spectaculoasa incursiune a lui Mircea Eliade in mitologia vechilor societati.
Proportiile sunt pastrate, caci este vorba in primul rand de tipul cercetarii
si abia apoi de extensiunea ei. In “Mitul eternei reintoarceri”, de pilda, M.E.
examineaza segmentul cel mai reprezentativ al creatiei spiritulale
caracteristice societatilor arhaice: creatia mitica, alaturi de o larga
categorie de ritualuri, ce nu reprezinta decat modele comportamentale inspirate
si regizate conform unui scenariu mitic. Nu este greu de observat ca miturile
si ritualurile inglobeaza, laolalta, cosmologia, ontologia, sociologia si
istoriografia acestui tip de culturi. Concluzia lui Eliade este ca toate aceste
creatii si modele culturale contin, in substratul lor, pe de o parte “motivul
repetitiei unui gest arhetipal, proiectat pe toate planurile: cosmic, biologic,
istoric, uman etc.”, iar pe de alta parte “o structura ciclica a timpului”,
care este regenerat odata cu fiecare“nastere”, indiferent pe ce plan ar avea
loc. Aceasta “eterna reintoarcere” releva o ontologie necontaminata de timp si
devenire (“Le mythe de l’eternel retour”(Gallimard, Paris, 1969,p.108).Asa cum
arata M.E., in masura in care un act(de pilda, vindecarea unui bolnav)sau un
obiect(un templu, sa zicem)nu capata atributul realitatii decat prin repetarea
unor gesturi paradigmatice, avem de-a face cu o abolire implicita a timpului
profan, a duratei, a “istoriei” si cu reinstaurarea sacralitatii purificatoare
a timpului mitic, acelui “illo tempore” originar si potent.[…] La randul sau,
prof. S.M. se apleaca asupra acelui gen de creatie spirituala ce tinde sa
domine cultura societatii moderne: creatia stiintifica. Astazi stim bine ca,
desi se intemeiaza pe un tip de gandire ce se vrea opus celui mitic, stiinta
moderna are propriile sale mituri. De altfel, “caderea in mit” este o capcana
pentru orice fel de gandire. De la fizica, matematica si biologie la
lingvistica, semiotica, sociologie si psihologie, S.M. inventariaza perspectivele
asupra acestui “punc fix” pe care-l reprezinta timpul – si intregul complex
problematic ce a luat nastere in jurul sau – pentru toate stiintele moderne.
Rezultatele acestui periplu spiritual cocertat sunt oarecum deconcertante.
Stiintele naturii au debutat, in perioada moderna, sub semnul unui model unic
asupra timpului. Reprezentarea tutelara a fost cea newtoniana-kantiana(ingloband
si importante sugestii carteziene).in care dimensiunii temporale i-au fost
asociate postulate fundamentale precum liniaritatea
si
ireversibilitatea, ambele decurgand din statutul obiectiv al existentei de sine
statatoare(in sine) a timpului.[…] Concomitent, timpul devine tot mai mult un
obiect de reflectie relativ autonom si daca nu avem astazi constituita o
“stiinta a timpului”, este numai pentru ca tendinta recenta a disciplinelor
stiintifice merge spre diferentierea lor nu atat prin obiectul de studiu (pe
plan ontologic), cat mai ales prin perspectivele particulare asupra acestuia si
prin metodele specifice de abordare […] nu prea mai avem de a face cu “timp”,
ci cu timpi
(astronomic,
atomic, macrofizic, microfizic, biologic, psihologic, logic etc.) Stiintele
sociale au avut o evolutie asemanatoare, desi oarecum defazata.[…]Prof. Marcus
prezinta abordarea timpului propusa de japonezul K.Mushakoji …Mutatia esentiala
consta in aceea ca stiintele sociale recupereaza, asa cum arata S.M., spatiul
conceptual dintre temporal si aevitic.
Alin Teodorescu (“Spre o noua
paradigma ?”, Viata studenteasca, anul XXIX, nr.43(1007), miercuri 23 octombrie
1985,p.9): Ceea ce surprinde de la bun inceput in cartea prof. S.M., “Timpul”,
este strania pulverizare a perspectivelor din care disciplinele stiintifice
exacte si socio-umane abordeaza problema in sine. Pe prima pagina a cartii,
S.M. enumera aproape douazeci de feluri de timp de care se ocupa […] si se
scuza pentru faptul de a nu fi putut analiza alte zece. Uimitoare aceasta
diversitate iar lectura volumului, scris in asa fel incat oricine isi mai
aminteste cateva notiuni elementare de matematica il poate urmari pana la
capat, te convinge intr-adevar ca nu exista astazi posibilitatea de a aborda
problematica timpului dintr-o singura perspectiva. Cred ca una dintre cele mai
rezistente impresii cu care ramane lectorul cartii lui S.M. este un fel de perplexitate creativa privitoare la
stadiul cercetarii si analizei timpului. Nimic definitiv in aceasta
investigatie, spune S.M., nimic care sa aduca a dogmatica sau a liniaritate,
nimic de natura a te convinge ca problema timpului a fost rezolvata, cel putin
dintr-o anumita perspectiva a ei.[…] Cartea prof. Marcus nu este un eseu in
sensul frantuzesc al cuvantului, o rostire despre timp vehiculand experienta
personala, aforistica si bibliografia intr-un amestec greu de unificat altfel
decat pe cale literara, ci o foarte “nemteasca” metodica, exacta analiza a ceea
ce este realmente semnificativ in momentul de fata in analiza timpului, in
cateva domenii stiintifice capitale.[…] Mi-a atras atentia, in mijlocul acestei
pulverzari a paradigmelor despre timp, o afirmatie a prof. Marcus care soune ca
s-ar parea ca, cel putin o parte a disciplinelor exacte, ipoteza circularitatii
este de luat in considerare pentru a unifica paradigma despre timp. Afirmatia
este intr-adevar socanta, caci in filosofie, de pilda, timpul circular,
procesele circulare au fost indelung criticate, in special in secolul trecut.
G.Vico a fost considerat in tot secolul al XIX-lea, un filosof care s-a
sprijinit pe ideea circularitatii, pentru a oferi o baza unitara proceselor din
natura si societate si care datiruta acestei premise a ratat incontestabil o
viziune utila despre lume.Intrega filosofie a secolului trecut a fost dominata
din acest punct de vedere de imagiunea liniaritatii, de sageata orientata
intr-un singur sens, de la trecut spre viitor, de la istorie spre prezent.
Orice incercare de a face filosofie prin intermediul ipotezei circularitatii a
fost condamnata cu vigoare. Sa ne amintim, de exemplu, modul in care
Kierkegaard a tratat filosofia hegeliana, sprijinita si ea pe ipoteza
circularitatii, K. ripostandu-i lui Hegel ca toate unitatile sale dialectice se
rezolva intr-un singur sens, trec mereu de la simplu la complex, de la inferior
la superior. Sensul timpului este unic, afirma K., si anume in degradare, in
nici un caz in progres, in evolutie. Acuza lui K. fata de H. era insa mai
potrivita in cazul lui Vico, pentru ca intr-adevar la acesta ciclicitatea se
intemeiaza pe o revenire in punctul de plecare, timpul nefiind decat o
“dimensiune de lungime” a proceselor naturale.
La Hegel,
dimpotriva, evolutia cere ca timpul sa fie incastrat ca o dimensiune calitativa
a ciclului, revenirea la punctul de plecare nefiind decat aparenta […] critica
lui K. este de fapt o critica a sensului evolutiei, nu si a felului de timp,
perceput in continuare, in traditia secolului trecut, ca o sageata.[…]
liniaritatea a fost caracteristica dominanta a timpului perceput de catre
diferite discipline stiintifice in ultimul secol. Timpul-sageata este o ipoteza
foarte convenabila, utila, eficienta deoarece admite periodicitatea, respectiv
repetitia ca fenomen evident frecvent in natura si, mai putin
Evident, dar
prezent in istorie. Timpul-sageata admite, de asemenea, fascicularitatea,
respectiv, existenta si evolutia mai multor feluri de fenomene interdependente
in acelasi timp, tot asa cum admite si simultaneitatea, respectiv existenta si
evolutia simultana a unor fenomene independente. Unicitatea sensului,
periodicitatea, fascicularitatea si simultaneitatea sunt suficiente
caracteristici ale timpului-sageata pentru a permite oamenilor de stiinta
operarea libera in campul propriilor discipline. Iata insa ca un lant de fapte
atrag atentia asupra ideii de circularitate, idee pe care prof. S.M. o
considera de mare viitor in stiintele exacte.
Moduri de gandire, Ed. Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti, 1987.
Vasile Popovici(“Utile dulci”,Orizont
49(1084),4 dec.1987, p.2): Marturisesc ca, vazandu–i cuprinsul, am avut un
recul; parea sa se anunte un studiu peste puterile de intelegere ale unui
filolog. Lectura a fost insa pasionanta, fiind vorba despre un text nu doar
accesibil, dar si de mare interes.S.M. detecteaza aici urmatoarele moduri de
gandire: gandirea matematica,binara, combinatorie elementara, selectiva, prin
metafore, prin modele,triadica, topologica, energetic–entropica, ipotetica si
combinatorie, a infinitatii, transformatoare, prin numere remarcabile,
combinatorie si computationala, sahista si euristica. Simpla lor enumerare pune
de la sine in evidenta doua aspecte: ca autorul nu a vizat sistematizarea lor
mai riguroasa si ca nu a incercat sa obtina aceste moduri de gandire dupa
criterii care sa le epuizeze asa cum epuizeaza tabela lui Mendeleev elementele
chimice,pe cele cunoscute ca si pe cele inca necunoscute (daca, pentru gandire,
asa ceva este posibil). Dar aceasta operatie nu cade in seama autorului, ci,cum
sugeram, in seama epistemologului sau a filosofului. [ ... ] Iti trebuie apoi
un oarecare rafinament spre a gusta la modul artistic, sastisit de atata comun
balast metaforic, stilul acesta de prezentare, de o eleganta aristocratica,
venind din economia desavarsita a expresiei, obtinuta si ea din exersarea
canoanelor matematicii.
Arta si stiinta, Ed. Eminesc, Bucuresti,
1986.
Nicolae
Manolescu:Alianta sau mezalianta ?, (Romania literara, anul 20, nr.19, 7
mai 1987, p.9):Fiindca nu e suficient sa fii convins ca matematica si
lingvistica pot veni in sprijinul studiului artei, mai trebuie sa posezi dubla
ori tripla competenta care sa–ti ingaduie sa te misti in toate aceste domenii.
S.M. este omul cel mai informat, din cati cunosc, in respectivele discipline.
Si nu ca un simplu amator, curios si inteligent, care le stapaneste acceptabil
alfabetul, ceea ce, la urma urmelor, mi se pare realizabil, ci ca un adevarat
profesionist. Cel mai succint dintre studii este,inainte de orice, o mina
inepuizabila de informare pentru cititor, cu o bibliografie la z, care pe mine,
cel putin, ma umileste. Pana la a–l citi pe Marcus, ma credeam capabil a ma
tine la curent cu ce se intampla in disciplina mea. Acum imi dau seama ca m–am
hranit cu o iluzie. Si inca ! Marcus e la zi nu numai in matematica, dar si in
poetica sau semiotica, si, indiferent daca obiectul e literatura, muzica sau
artele plastice, ca sa nu mai spun ca, in alte carti ale sale, era vorba si de
biologie, si de alte stiinte, care mie imi raman complet misterioase. Marcus
isi incepe studiile cu un excurs in istoricul problemei tratate, urmat de
indicarea dificultatilor majore ivite; si rareori aceste studii se cantoneaza
intr–o latura a problemei, ele cautand deobicei sa epuizeze problema insasi. As
putea da oricate exemple, chiar din ”Arta si stiinta”, cum ar fi un remarcabil,
prin concizie, bogatie si limpezime, studiu despre simbol din prima parte sau studiul
din partea a cincea intitulat ”Aspecte teoretice ale narativitatii”.Iata,
acesta din urma, desi n–are decat vreo zece pagini, se bazeaza pe aproape o
suta de titluri bibliografice, in cinci limbi, si trece in revista, practic, toate
punctele interesante de discutie. La fel de instructiv este si studiul despre “Un
print al esteticii: Matila C. Ghyka”. Acestea si altele au,in fond, caracterul
unor articole de enciclopedie si se citesc cu profitul acelora, scutindu–ne de
bajbaieli si de pierdere de vreme, oferindu–ne de-a gata intreg materialul, si
nu oricum, ci sistematizat, iar cateodata pigmentat cu fine observatii critice
personale. O anumita inclinatie spre popularizare n–are cum lipsi din scrisul
lui Marcus, caci el se adreseaza necontenit unui cititor care ar trebui sa fie
el insusi un specialist in mai multe domenii, ceea ce e o utopie, dar ea este
compensata adesea de nivelul inalt al cunostintelor, de precizia stiintifica a
expunerii si de existenta unui unghi propriu in abordare. Chiar si obiectiile
pe care Marcus le face confratilor trebuie considerate in aceasta lumina [ ...
]:”Noutatea acestui Caragiale al lui Florin Manolescu sta intr–o viziune
strategica intuitiva, a carei jonctiune cu teoria matematica a jocurilor ramane
inca palida,scrie autorul in comentariul din care am mai citat. Ne putem
intreba de ce,la urma urmelor, intuitia critica ar trebui spriinita stiintific.
[ ... ] Sa fie chiar totuna partea de organizare lucida din poezie cu
structurile de care se ocupa matematica ? E posibil ca, la unii poeti (sau la
unii compozitori), si doar ca experiment, sa fie observabil un calcul atat de
riguros al elementelor compozitionale intrate in joc incat sa aiba la baza o
procedura pur matematica. (referinta la cazul Vieru–Vuza, la care N.M. ar putea
adau–ga si alte exemple, nota mea, S.M.) In tot cazul, ele raman exceptii.Ajutorul
matematicii nu merge deobicei atat de departe. Cred ca stiu si de ce: pentru ca
in arta structura nu elucideaza, ca sa spun asa, valoarea.Exact pe aceasta
tema, Marcus imi raspunde la unele intrebari
mai vechi.Eu spusesem ca daca, in arta, orice valoare implica o anumita
structura,nici o structura nu devine automat valoare prin dezvoltarea
premiselor ei constitutive. Marcus raspunde, mai intai, ca n–a intrat nici un moment
in vederea studiului sau despre basm , care era in discutie, descrierea valorii
estetice. De acord, si e probabil sa–i fi atribuit eu intentia, din ideea ca a
te ocupa de arta fara sa atingi valoarea nu e semnificativ. Dar,se intreaba
autorul, nu cumva tot ce intra in domeniul explicabilului inceteaza, chiar prin
aceasta, de a putea identifica valoarea estetica ? Si adauga: Numai ca, in
masura in care vrem sa si argumentam valoarea, nu doar s–o afirmam, alt acces
la ea decat prin structura (fie ea tipologica sau istorica) nu avem. Intreb la
randul meu: nu cumva dorinta de a argumenta valoarea ne conduce la o aporie ?
Ce–ar fi sa lasam valoarea doar pe seama intuitiei, asa cum structura cade in
aceea a ratiunii ? Actuala scientizare a criticii aluneca intr–un paradox: nici
o metoda pozitiva nu are cum intra in contact cu valoarea, care totusi e de
neocolit in arta, si atunci incearca s–o asedieze dinspre partea structurii,
desi stie din experienta ca asediul acesta e fara izbanda. Marcus insusi se
refera la naiva teorie a lui Birkhoff de a masura placerea estetica. Valoarea
nu e cuprinsa de nici un parametru numeric. Auxiliile matematicii se opresc in fata
acestei usi inchise. Mi s–ar parea mai cuminte sa acceptam un fel de principiu
de nedeterminare sui–generis, si anume ca nu te poti referi la valoare decat
punand in paranteza structura si invers. Ar decurge de aici ca
interdisciplinaritatea e binevenita, cu conditia sa nu se transforme in mezalianta.
Si aman deocamdata chestiunea de a sti care din soti, arta sau stiinta, este
mai indreptatit sa considere alianta dintre ei o mezalianta.A doua tema a
cartii lui Marcus este[...] aceea a raportului dintre limbajul stiintifc si cel
poetic [...] si fundamenteaza aceasta opozitie, care inlocuieste pe aceea, mult
mai populara, dintre limbajul uzual si acela poetic. Argumentele autorului sunt
solide si merita toata atentia. El ajunge acum la 53 de opozitii, din care
unele false opozitii, dar mentinute pentruca gasesc credit la numerosi poeticieni
si trebuie discutate. In plus,fata de”Poetica matematica”, Marcus priveste acum
cu mai multa circumspectie opozitii de tipul rational/emotional, profitand totodata
de ocazie ca sa raspunda extrem de numerosilor comentatori romani sau straini
ai cartii sale din 1970. Aceasta din urma parte a studiului despre limbajul stiintific
si limbajul poetic este un model de polemica civila, daca pot spune asa, data
fiind etimologia celor doua cuvinte. In totul, ”Arta si stiinta” este o carte
foarte serioasa si foarte utila.
Mircea Mihaies: ”Vietile paralele”,
Viata studenteasca, anul 31, nr.20(1148), 20 mai 1987, p.8):Cartile
premergatoare acestei “Arta si Stiinta” vadeau un pronuntat caracter de
edificiu in constructie. Ele traiau mai ales prin virtualitate. Prin marea
cantitate de amanunte, prin informatia intotdeauna coplesitoare. Descoperim
acum intentia clara de a recupera si creatia anterioara. Profesorul se citeaza
cu insistenta, argumentele sale provin adeseori din celelalte carti.
Recapituland, S.M. introduce si o nota nestiuta pana atunci, de subiectivitate.
Analiza pare o competitie a eului cu sine iar demonstratia un mijloc eficient
de polemica. Nicicand n–a fost S.M. atat de transant in opinii. De la
constatarile de ordin general pana la cele vizand aspecte particulare, vocea nu
se rezuma sa corecteze, sa imbunatateasca si afirma – pana la intoleranta – altceva.
Adevarul se afla intotdeauna in alt loc decat il vazusera preopinentii sai –
directi sau indirecti. O mare pofta de a pune ordine, de a stabili prioritati,
de a regandi ideile il determina pe autor sa deschida un adevarat razboi al
competentelor. Rand pe rand, autori (“Cu tot respectul pe care–l avem pentru
reabilitarea filosofica a retoricii, reabilitare la care a contribuit mult si
Vasile Florescu, trebuie sa constatam ca cei mai multi autori pe care–i invoca se
prevaleaza esential, in cercetarile lor, de gandirea matematica iar continuarea
operei lor s–a facut tot pe baza de matematica”.) sau concepte(“Numai ca, in
masura in care vrem sa si argumentam valoarea, nu doar s–o afirmam, alt acces
la ea decat prin structura (fie ea
tipologica sau istorica) nu avem. Acest fenomen este greu vizibil intr–o
cronica literara, in asa–zisa critica de intampinare, deoarece aici traiesc
intr–un amestec confuz elemente rationale si elemente intuitive, sugestii si
observatii de tipologie, exclamatii, analogii si schitari de fapte de
structura”) se prabusesc sub tirul necrutator al acestui logician al scrisului.
Executia nu este niciodata sumara. Autorul pare, intr–o prima faza, ca accepta
parerea adversarului. Aceasta prima luare de contact este urmata de o rasucire,
de un studiu sistematic, metodic. Argumentele sunt dezamorsate pas cu pas,iar
ideea este inlocuita cu alta, in mod logic cea valabila.Carte ambitioasa, “Arta
si Stiinta” nu ramane o simpla contributie.S.M. nazuie la o viziune coerenta a
relatiilor dintre ele. Vietile paralele se contopesc sub flacara unei analize
de mare forta percutanta. Structurata pe problemele limbajului, cartea propune,
dintr–o perspectiva noua, cercetarea limbajului poetic si a celui stiintific.
Autorul investigheaza mai multe domenii (poezia, muzica, teatrul, narativitatea,
artele vizuale) din perspectiva metodelor stiintifice folosite in studiul lor.Sa
remarcam, in incheiere, un sunet cu totul nou in scrisul lui S.M. Confesiunea,
marturisirea, in sfarsit, implicarea persoanei autorului aduc o ne–asteptata
nuanta de subiectivitate creatoare. Vocea omului se aude sonora, distincta.
Semn ca savantul participa cu toata vibratia fiintei sale la viata creatiei.
Nuanta cu atat mai pretioasa cu cat ea nu contrazice obiectivitatea de ansamblu
a demonstratiei. Adica a acelui procedeu si a acelei tehnici pe care S.M. le
manuieste precum un maestru.
Mircea Scarlat(Viata Romaneasca, anul
82, mai 1987, nr.5, 79–83): Nu cunosc un alt cercetator roman care sa fi
abordat, dintr–o perspectiva coerenta, atatea domenii ale artei; numai cinematografia
lipseste, cu toate ca asupra ei s–ar putea extrapola unele dintre concluziile
despre teatru. Meritele de pionierat ale autorului si situatia neoficiala de
lider al interdisciplinaritatii romanesti il fac sa scrie o lucrare care, in
mai mare masura decat precedentele, este o pledoarie convingatoare in privinta rolului
interdisciplinaritatii in stiinta contemporana. [ ... ] Autorul a gasit o
metafora relevanta spre a sublinia rolul matematicii in intelegerea artei,
aratand ca metoda exacta este fata de judecata empirica (de gust)ceea ce lupa
(sau microscopul) este fata de privirea cu ochiul liber [ ... ].Chiar in cazul
unui obiect direct vizibil lupa (si cu atat mai mult microscopul) va distinge
mai multe detalii, va suplimenta cu ceva puterea ochiului. [ ... ] In sprijinul
pledoariei explicite sunt aduse numeroase analize concrete. Exemplara prin
rezultate imi pare cea a poeziei soresciene. [ ... ] Omul care a strabatut
cartile fundamentale aparute pe mapamond are inca privirea proaspata (microscopul
nu diminueaza increderea in ceea ce vezi cu ochiul liber) spre a investiga
imediata noastra apropiere. Este un merit rar, inscriindu–se intre elementele inefabile
ce determina o vocatie stiintifica. [... ] Preocuparea pentru adevar n–o
exclude pe cea pentru calitatea estetica a mesajului [ ... ] Sunt in recentul
volum pagini eeistice cu valoare literara in sine, precum capitolul ”Sclavi si
stapani ai numarului de aur”, din care citez: ”Statutul numarului de aur este
semnificativ pentru caile creatiei artistice. Pe de o parte, artistul se
indreapta instinctiv spre anumite structuri, pe de alta parte, el efectueaza in
mod deliberat anumite alegeri. Mai exista insa posibilitatea intermediara ca
autorul sa constientizeze unele dintre actele sale, chia daca ele nu au intrat
in intentia sa. Numarul de aur ilustreaza fiecare dintre aceste trei situatii.
[ ... ] Suntem in acelasi timp sclavi si stapani ai numarului de aurÀ”(p.40).
Cert este ca nici vocatia eseistica (reprimata, inca), nici darul formularilor
lapidare:”Dificultatea de a intelege un poet e dificultatea de a invata o limba
noua”; p.210), nici verva polemica nu–i lipsesc acestui matematician. Frumusetea
scrisului sau nu sta in metaforizare si ornare; este o frumusete de alt ordin,
bazata pe acuratetea mesajului si pe surpriza produsa prin abaterea de la
previzibil. [ ... ] Meritul esential al cartii este dovedirea faptului ca
rigoarea nu altereaza gustul, nici nu perverteste sensibilitea.
Mihai Niculescu(”Capcanele subtilitatii”,
Luceafarul, anul 30, nr.36(1321), 5 sept. 1987, p. 1 si 7): [ ... ] volum de mare
densitate, logica si de sugestie. [ ... ] Cartea profesorului Solomon Marcus ni
se pare foarte valoroasa, nu atat prin certitudinile pe care ni le ofera (cum
ar fi aceea ca entropia poeziei ”Somnoroase pasarele” este egala cu 4.2274), ci
mai ales prin bogatia sugestiilor si prin profunzimea problemelor care raman
... probleme.
Smaranda Vultur(Orizont 22(1058), 29
mai 1987, anul 38, p.6): Starnesc admiratie nu doar anvergura, ca sa spunem
asa, bibliografica a cartii,ci si spiritul ei viu, nelinistit. Batalia pentru
precizie terminologica si consecventa teoretica e condusa fara incrancenare, cu
stapanirea celui care–si elaboreaza indelung ideile (deci tine la ele) si cu o
competenta ce nu e o demonstratie in sine, ci capata sens doar in dialog.
Condus cu eleganta, chiar cand taisul e polemic, dialogul este in aceasta carte
o dimensiune esentiala a discursului stiintific. El duce la neasteptate
revelatii in legatura cu inrudirile mai profunde intre limbajul poetic si cel
al matematicii, sugerand apropieri nu doar in ce priveste natura acestor
limbaje, pe care ne–am deprins a le pune in opozitie, ci si in interpretarea
poeziei, in analiza mijloacelor de organizare interna prin care textul poetic
echilibreaza entropia sau a relatiilor poemului cu sistemul limbii, cu limbajul
pe care il ilustreaza si cu o tipologie posibila a textualitatii poetice. Vasta
sectiune consacrata limbajului stiintific si celui poetic propune o forma de
dialog al autorului cu rezultatele propriilor cercetari anterioare. Capitolul
respectiv reliefeaza pregnant locul pe care–l ocupa ”Poetica matematica”(1970)
in cercetarea actuala a poeziei, urmarindu–se istoricul cercetarii, ecourile pe
care le–a avut cartea si modul cum au contribuit acestea la starnirea unor noi
intrebari si la confruntarea autorului cu necesitatea de a preciza unele
lucruri, de a pune altfel accentul demonstratiei si de a sugera si alte
deschideri ale acesteia. [ ... ] Un itinerar pasionant, pe care vom fi bucurosi
sa–l urmarim in continuare.
Inventie si descoperire, Ed. Cartea
Romaneasca, Bucuresti, 1989.
Ioana Em. Petrescu (Steaua, nr.9(508),
sept. 1989, p.7–8): Ultimele lucrari ale lui S. M. - ”Paradoxul” (1984),”Timpul”
(1985),”Arta si stiinta”(1986), ”Provocarea stiintei”(1988), ca si recenta ”Inventie
si descoperire”(1989) – se plaseaza intr–o zona de preocupari de cel mai acut
interes,explorand simptomele spectaculoasei mutatii de epistema ai carei
martori suntem. Criza logicii aristotelice (”Paradoxul”), regandirea categoriei
de timp si consecintele sale (”Timpul”), incitantele pagini inchinate fizicii
cuantice [ ... ] in ”Provocarea stiintei” conduc cititorul in miezul fierbinte al
unei problematici care marcheaza evolutia filosofiei stiintei din ultima jumatate
de veac. [ ... ]Ultima lucrare a lui S. M. aduce, in aceasta directie,cateva
argumente convingatoare, asupra carora voi reveni la momentul potrivit. Ceea ce
am incercat deocamdata a fost sa plasez lucrarile profesorului S. M. in
contextul pe care ele il reclama – un context de filosofia culturii, devenit
acut actual prin mutatia de epistema de care vorbeam.Incadrate acestui context,
lucrarile in discutie se caracterizeaza prin doua trasaturi esentiale. In
primul rand, printr–o informatie de ultima ora in domenii stiintifice de varf,
informatie de cele mai multe ori inaccesibila nespecialistior [...] Selectate
si prezentate de un eminent matematician,un spirit de riguroasa formatie
stiintifica, inzestrat cu har pedagogic,aceste informatii devin [...]
accesibile cititorului dornic sa inteleaga, la propriu, pe ce lume traim [...].
In al doilea rand [...], axarea discutiei [...] in jurul unor concepte–cheie
(paradox, timp, realitate) [...] reprezinta o contributie reala in intelegerea
mutatiei de epistema despre care vorbeam. In sensul acesta, ultimul volum e in
cel mai inalt grad reprezentativ [ ... ].”Inventie si descoperire” ofera cateva
argumente de prima importanta pentru definirea postmodernismului ca model
cultural ce incearca reabilitarea , in cadrul noii episteme (mostenita de la modernism), a perspectivei
antropocentrice.
“Intalnirea extremelor”, Editura Paralela
45, Pitesti, 2005.
Tudorel Urian(“Matematica si
literatura”, Romania literara,nr.22, 8-14 iunie 2005, p.5):... Viziunea lui
S.M. asupra cunoasterii este una cumulativa, benigna, din care nimeni si nimic
nu sunt a priori exclusi. ... “Intalnirea extremelor” este o carte
fundamentala. Ea combina poezia si matematica, fizica si romanul, spatiul si
timpul, epistemologia si semiotica, calculatorul si literatura, filozofia si
stiinta, identitatea si alteritatea. Intrebarile pe care si le pune S.M. sunt
intrebarile vremii noastre si, de aceea, cartea sa se citeste cu pasiune si
entuziasm. Nu stiu – si nici nu conteaza – daca toate raspunsurile oferite de
autor sunt definitive. Importante raman intrebarile…. In ultima instanta,
“Intalnirea extremelor” este un manual pentru intelegerea lumii postmoderne in
care traim …
Paul Cernat (“S.M. in “zona
translucida” a matematicii”, Ziua, joi 16 iunie 2005, p.12): Cartea este o
constructie noua si ambitioasa, alcatuita, in parte, din materiale mai vechi.
Unele dintre textele topit in configuratia de tip puzzle a prezentului volum au
fost reluate fie din opuri anterioare (…), fie din eseuri si conferinte aparute
in ultimii douazeci de ani[…]. Autorul identifica la tot pasul legaturi
surprinzatoare intre episteme diferite (v. Cassirer si Heisenberg despre Goethe
si Newton”), gloseaza cu verva si umor pe marginea poeticitatii involuntare a “Trigonometriei”
lui Gheorghe Lazar, discuta din perspectiva semiotica relatiile operei
eminesciene cu matematica infinitului, exploreaza aritmetica narativa a lui Ion
Creanga (la care descopera o “structura fibonacciana”), interpreteaza poezia
lui Bacovia prin prisma mecanicii cuantice si a teoriei campurilor, avanseaza
propuneri iluminante de analiza matematico-literara a operei unor autori romani
(Ion Barbu-Dan Barbilian, Stefan Aug. Doinas, Nichita Stanescu s.a.) sau
straini (Lawrence Sterne, Paul Valery, Thomas Mann, Dostoievski), raspunde
“provocarilor” critice la adresa stiintei formulate de Georg Steiner, Umberto
Eco, C.Noica, Gabriel Liiceanu sau Mihai Sora, comenteaza retrospectiv un
pasionant dialog din 1973 intre doi viitori exilati: poeta Gabriela Melinescu
si matematicianul Ciprian Foias, discuta evolutia “morfologica” a personajului
teatral de la Shakespeare la Beckett, dimensiunile multiple ale universului
s.f. sau legaturile structurale dintre fizica moderna si noul roman francez,
pentru ca in capitolul final (“Calculatorul si studiul literaturii”) sa
“acceseze” cateva dintre cele mai pasionante dezbateri din stiinta, filozofia
si teoria literara internationala a ultimelor decenii, intr-o tentativa mereu
reinnoita de a cauta “zona translucida” a matematicii, in care disciplinele
“umane” si cele “reale” se intalnesc si se fecundeaza reciproc. Erudita si
clara, alcatuita modular din secvente scurte, placuta la lectura, cartea
dezvolta o teorie culturala conectiva, punand in relatie istoria stiintelor
exacte cu istoria literaturii, a filozofiei si a artei.Dimensiunea analitica e
umanizata atat prin spectacolul interpretarilor cat si prin elementele de
autobiografie intelectuala: capitolul despre Sorin Alexandrescu si “identitatea
globala”, dar mai ales tulburatoarele pagini memorialistice despre
contradictoriul Ion Barbu in anii ’40 au semnificatia unor confesiuni in oglinda,
a unor reflectii despre propria identitate. O identitate dinamica, larg
integratoare, orientata impotriva opozitiilor exclusiviste, a
segregationismelor si a “extremelor” de
orice fel.
C.M. (Carmen Musat): (“Solomon Marcus –
o personalitate de frontiera”, in “Observator cultural”, nr.23(280), 4-10
august 2005, p.15): Extrem de documentat, erudit si analitic, chiar si atunci
cand recurge la abordari sintetice, S.M. are darul de a pune in lumina, prin
conexiuni inedite si provocatoare, aspecte de regula ocultate in abordarile
monodisciplinare. Promotor al “globalizarii cognitive”, miscandu-se cu egala
competenta in spatiul stiintelor exacte si in cel al literaturii si artei, S.M.
nu ocoleste temele dificile, aflate la interferenta mai multor tipuri de
discurs, de la discursul stiintelor cognitive la cel al stiintelor limbajului,
de la discursul filozofic la cel matematic si la cel al teoreticianului
literar. Substantiala si informata, fara sa fie arida, “Intalnirea extremelor”
readuce in prim-plan o personalitate de prim rang a culturii romane, pe nedrept
aflata intr-un con de umbra”
Irina Mavrodin (in “Secolul 21”, nr.
11-12, 2004 – 1-3, 2005,p.244-247): “Intalnirea extremelor” este, in raport cu
intreaga opera a lui Solomon Marcus,o adevarata summa,o carte de capatai
pentru orice spirit interesat de relatia dintre stiintele grele si literatura
si arta. E un adevarat
“manual”, in
sensul superior al termenului,care va forma in continuare, si in mod tot mai
vizibil,o importanta directie de gandire printre contemporanii nostri si cei
care ne vor urma”.
Marcus’s articles of Real Analysis were
reviewed in ”Mathematical Reviews”, ”Zentralblat fur Mathematik”, ”Referativnyi
Jurnal”,Bulletin signaletique” and other journals, by authors such as: J.
Aczel, G. Aumann,F. Bagemihl, E.F. Beckenbach, L.M. Blumenthal, R.P. Boas, Jr.,
F.F. Bonsall, A.M. Bruckner, G. Bruns, R. C. Buck, L. Cesari, S. Cinquini, E.
J. Cogan, A.Csaszar, F. Cunningham, Jr., M. M. Day, H. Delange, J. Deny, A. G.Djvarsheishvili, Y. N. Dowker, A. Ja.
Dubovitzki,. P. Dubreil, G. M. Fihtengolc, F. Flohr, W. C. Fox, A. Froda, A. L.
Garkavi, F. W. Gehring, L. Gillman, S.Ginsburg,
L. Giuliano, A. N. Glivich, C. Goffman, R. S. Guter, I. Halperin, F. I.Harshiladze,
U. S. Haslam–Johnes, O. Haupt, T. H. Hildebrand, R. L. Jeffery, F.B. Jones, F.
A. Kabakov, Ju. Kazmin, J. H. B. Kemperman, P. G. Kogonija, A. A.Koniushkov, K. Krickeberg, M. Kuczma, L. D. Kudriavcev, G. Kurepa, B. K.Lahiri,
I. Langenbach, L. Lesieur, J. S. Lipinski, E. R. Lorch, G. Marinescu, Ju.T.
Medvedev, E. Moldovan, W. Nef, J. C. Oxtoby,
A. S. Parhomenko , C. Pauc,V. I. Petrov, M. Petrovskaja, S. Phakadze, J.
Popken, R. M. Redheffer, M.Reghis, A. Revuz, J. Ridder, P. I. Romanovski, R. A.
Rosenbaum, A.Rosenthal, G. Scorza
Dragoni, R. Sikorski, G. H. Sindalovski, B. S. Sodnomov,T. P. Srinivasan, S.
Stoilow, A. A. Stoljar, D. A. Storwick, P. Szusz, R.Theodorescu, H. P.
Thielman, G. P. Tolstov, W. R. Transue, V. M. Tsodyks, K.Urbanik, B. Van Rootselaar, T. Viola, L. de
Vito, L. C. Young, D. A. Zaharov, L.Zajicek. This list includes many of the most
important authors in the field of Real Analysis in the period from 1930 to
1975; some of them were or became classics of the field.
Articles in the field of languages were
reviewed in the known review journals of Mathematics, but also in the review
journals of Computer Science, Information Retrieval and Linguistics, typical in
this respect being LLBA Language and Language Behavior Abstracts, edited at the
University of Michigan, Ann Arbor, Center for Research on Language and Language
Behavior. The list of the authors of these reviews includes Y. Bar–Hillel,
D. B. Benson,A. D. Booth, A. Borgida, R.
L. Dobrushin, H. P.Edmundson, K. M.
Fishman, A. Gladkii, R. N. Goss, H. Jurgensen, O. S.Kulagina, J. Kunze, M. V.
Lomkovskaja, M. Novotny, G. Paun, P. Sgall.
Other opinions
Rosa del Conte(Enciclopedia Italiana
1961–1978, Quarta Appendice PL–Z Istituto della Encicl. Ital. fondata da G. Treccani,
Roma, 1981, p. 243):Benche, il tributo, che persino un critico come Calinescu
ha pagato alle direttive politiche, continue a essere sollecitato, lesegesi dei
migliori si e rimessa sul solco di una tradizione che va da Maiorescu a
Lovinescu,riscattando il primato del criterio assiologico, da imporre col
ricorso agli strumenti letterari che alla critica sono propri, anche i pui
moderni, come la linguistica matematica, che ha in S. Marcus un antesignano e
un maestro.
Jean–Pierre Descles (”Mathematiques,
Informatique et Sciences Humaines, Paris, no.103, 1988, p.5): Connu pour ses
importants travaux d’algebre appliquee a l’etude analytique des langues,
Solomon Marcus est un des savants les plus qualifies pour decrire ce nouveau
domaine que,dans l’aire anglo–saxone, on appelle Mathematical Linguistics.
Umberto Eco( “A semiologia da um salto
de quantidade”. In ”Semiologia do teatro”, Ed. Perspectiva, Sao Paulo, 1988,
p.17–21; Portuguese translation of an Italian text from 1974): À curioso que o
maior numero de aplicacoes matematicas a uma linguagem (depois da verbal)
esteja se verificando cum o teatro, e penso no trabalho dos estudiosos rumenos,Solomon
Marcus a frente de todos. Justamente devido a dispersividade signica que e
proprio do teatro,devido a necessidade de encontrar algoritmos que estabelecam
ordem entre tantos niveis aparentemente desconexos [...].
Marius Iosifescu (in Joseph Gani (ed)
“The Craft of Probabilistic Modelling”, Springer, New York, 1986): In the
second year, the calculus course was given by Marcus, who, following his
research interests, oriented it towards real functions. From Marcus, I learnt
to ask How do we know in mathematical analysis and consequently how to ask and answer
mathematical questions. As a result, I was able to do my first piece of
original mathematical work. Professor Marcus was my first and,unfortunately, last
supervisor.
Viacheslav V. Ivanov: “The contemporary
science and the theater” (in Russian) in the journal TEATR, Moscow, 1977,
no.8): […]rumanskii matematik S. Marcus, kotorii okolo desjati let nazad nachal
raboty v etoi oblasti, v nedavno napechatannom obzore naschityvaet bolee
tridcati specialnyh matematicheskih teatro–vedcheskih issledovanii, posvyuschennyh
etoi probleme za poslednie gody. Kak i v drugih sluchajah primenenija matematicheskie
metodov k issledovaniu iskustva, poka
eto rechi–idet ob otnositelno skromnyh dostijeniah, kasajuschihsia naibolee
javnyh vneshnih primet hudojestvennoi formy.
Roman Jakobson (interview on the Xth
International Congress of Linguists, Bucharest, 1967; in ”Lumea”, 7 sept. 1967,
p.19):–Care este opinia Dv cu privire la traditia scolii romanesti de
lingvistica si la activitatea ei in prezent ? –”Indraznete si originale au fost
comunicarile de lingvistica si lingvistica matematica aplicate la poetica. M–as
putea referi la ”Probleme de poetica algebrica” (prof.univ.Solomon Marcus) si
la ”Matricea generatoare de ritmuri si structurile verbale ale frazei poematice
(Mihai Nasta)
O. S. Kulagina, I. A. Melciuk(
Avtomaticeski perevod:Kratkaja istorija, Sovremennoe sostojanie, vozmojnye
perspektivy, in Avtomaticeskii perevod (eds. O. S. Kulagina, I A. Melciuk), Izd. Progress, Moskva, 1971, p.
6 and p. 82): Na baze sistem pervogo pokolenija vozinkal i nekotorye teoreticeskie
raboty, naprimer teoretiko–mnojestvennaja model O. S.Kulagina (Kulagina 1958),
polucivshaja dalneishee razvitie v rabotah A. V.Gladkogo (naprimer, Gladkii,
1964), S. Markusa, M. Novotnogo I […]
Gheorghe Mihoc( Ateneu, decembrie
1972, p. 14):Solomon Marcus,profesor la Univ. din Bucuresti, a publicat studii
remarcabile in aceasta directie(este vorba de cercetarea matematica a
literaturii)(Contemporanul, nr.13 (1690),30 III 1979, p.8): Continuator, dupa
cum insusi afirma, al ideilor lui Servien, Solomon Marcus a creat in tara noastra,
dupa cum e bine cunoscut, o remarcabila scoala in lingvistica si poetica
matematica.
Octav Onicescu( “Metode noi si
probleme de perspectiva ale cercetarii stiintifice, Ed. Academiei, Bucuresti,
1971, p. 149): permiteti doua cuvinte despre ultima conferinta, aceea a
colegului Solomon Marcus (despre “metoda stiintelor pilot”) care trebuie
inainte de orice laudata intr–un fel deosebit pentru caliitatea sa literara,
pentru calitatea sa filozofica si pentru bogatia de informatii pe care ne–a
adus-o.
M. P. Schutzenberger(in ”On the algebraic theory of automata”,
draft): It is,however, questions of formal languages (another name for the
parts of a free monoid) which occupy the greatest number of people and which, owing to the attention
of Backus, Naur or Vauquois, Hayes or Revzin,Marcus or Benzecri, confer on our
small domain a trust we should not like to fail.
Cesare Segre(in “A Semiotic
Landscape”, Proceedings of the First Congress of the International Association
for Semiotic Studies (eds. S.Chatman et al.), Mouton, The Hague, 1979, p.
252–257):Nous avons eu ici la presentation de contributions remarquables a cet
argument, soit en ayant recours a la theorie de l’action pour decrire les
evenements d’un recit, soit en ayant recours a des classifications de type
logique-mathematique, toujours par l’ecole tres active de Solomon Marcus.
D’Arco Silvio Avalle ( interview by
Marin Mincu, Romania Literara, 27 iulie 1978, p. 19): – Ce credeti despre reprezentantii
semiologiei romanesti ? As putea sa–l numesc aici pe Solomon Marcus, pe care l-am
cunoscut la Urbino si caruia i–am admirat probitatea stiintifica,precum si
competenta si modernitatea orientarii metodologice.
Gheorghe Vranceanu ( “Magazin”, 22 august
1974, p. 2): [...] tara noastra este unanim recunoscuta atat ca un centru al
geometriei diferentiale si al teoriei functiilor complexe si al spatiilor
analitice cat si ca un centru al lingvisticii matematice si al algebrei
abstracte.
Gheorghe Zamfir (”Lumina naiului”
(dedicata lui Solomon Marcus), in “Dincolo de sunet” – Au dela du son,traduit
par Andreea Dobrescu–Warodin et Paul Miclau. Editura Eminescu, Bucuresti, 1978,
prefata Cella Delavrancea, p.46, 48, 50–versiune franceza “Lumiere de la flute
de Pan”, p. 47, 49,51):Lumina ochiului nai/s–a prelungit lucie si sfioasa,/pe
buza dealului de plai,/pe buza cea de sus intoarsa/catre tub./Sunet firav de
bolta seaca/si trestie avida de tremur ragusit/si fibra–n romb/tentacular si
mat./Atingerea ma doare inca/la mii de grade/ce–au topit/suflarea./Cu tubul imi
soptesc in Do,/Un Re diez ce suna fals,/se–acorda cu natura,/E suflu,/geamat,/cant,/durere,/crampei
de radacina/ce–a azvarlit/suflarea de lumina,/lucie si sfioasa,/ce–a–ntors din
deal/pe buza, o bolta/seaca si avi–da/de tremur ragusit ?/S–a rupt un
sunet,/prelungit pe coasta./S–au rupt un milion de sunete/ce–au innadit un cor
de naiuri,/ce–a condamnat tulpina/cu prea multa seva./Un Re major se muta–n
La./Bemolul apei/altereaza cheia/ce–a deschis o poarta/spre adancuri/Nucleul de
pamant,/ars la radacina,/a–nfipt un dinte nou/de tub si de lumina./Acord in
romb, mat cu tentacul,/ intrebator la rezolvari/si salturi deocheate./Nucleu de
apa–n tub/si de spuma seaca/ce–a dantuit,/peretii rotundului arzand./Sarutul se
sfasie–n fibra clocotita,/Lumina ochiului din nai,/se mai prelinge inca/lucie
si sfioasa,/pe unda apelor ce curg din plai,/pe buze arzande,/fara cale-ntoarsa
...(Neuchatel, 8 febr. 1978).
Gheorghe Tomozei(“Lauda geniului
romanesc”,Informatia Bucurestiului ,anul 26, nr. 7984, 25 mai 1979, p.1): (comentariu
la cartea “Romani celebri”(Editura Dacia, Cluj) de Romulus Balaban): Adevarate
revelatii,paginile stralucitilor Vasile Florescu si Solomon Marcus.
Hayward Alker(profesor M.I.T.:
convorbire cu Dinu Dragomirescu, Perspectivele
modelelor globale, Revista Economica 5, 1 febr. 1980, p.22):Exista de asemenea
o legatura intelectuala intre Institutul de Tehnologie din Massachusetts
M.I.T.) la care predau eu si scoala romaneasca de lingvistica si poetica
matematica. Apreciem foarte mult, de exemplu, activitatea profesorului Solomon
Marcus de aplicare a unor formalizari de tip Chomsky, activitate care mi se
pare extrem de promitatoare pentru cercetarile viitoare asupra posibilitatilor
si limitelor sistemelor politice.
Iorgu Iordan(in cartea lui Valeriu
Mangu ”De vorba cu Iorgu Iordan”.Editura Minerva, 1982, p.199): Da, intr–adevar,
cartea (Poetica matematica) este foarte valoroasa, mai ales in ceea ce priveste
, zic eu, prezentarea metodelor matematice de investigatie in literatura.
Marin V. Popescu(Viata studenteasca,
anul 26, nr 13(881), 31 martie 1982, p.2): Citesc cu mari satisfactii serialul
profesorului Solomon Marcus [...]ÀÓ__À(este vorba de serialul “Ecuatii”).
Virgil Ierunca(Radio Europa Libera
18 iunie 1982, emisiunea “Actualitatea romaneasca”, orele 19.25–19.40,
23.25–23.40, despre ”Caiete critice”,nr.10): Limbajele liricii contemporane
sunt analizate de cercetatori consacrati ca Solomon Marcus, Nicolae Steinhardt
si Gheorghe Grigurcu, dar si de nume mai putin frecvente, ca Liviu Papadima,
Crisu Dascalu, ... , initiativa pe cat de indrazneata pe atat de necesara. Pentru
ca nu e lipsit de importanta sa–l vedem de pilda pe S. M. discutandu–l pe Marin
Sorescu cu referinte care merg la Leibniz, intr–un context in care S.M. isi
propune in primul rand sa delimiteze functia explicativa a parodiei. Un critic
de factura traditionala ar vedea desigur intr–o asemenea intreprindere fie un
abuz de metoda, fie o extrapolare ilarianta. Si n–are dreptate; pacatuieste
prin ingustime sau confort intelectual. Asemenea eseuri sunt bine venite tocmai
pentru a culpabiliza critica de limitele care o pot pandi in cazul cand ar refuza
dialogul cu disciplinele colaterale. Exista desigur primejdia ca unele dintre
acestea sa instaureze un adevarat terorism intelectual. Ne gandim mai ales la
semiotica si la psihanaliza, pentruca marxismul a murit aproape pretutindeni.
Cand un critic literar autentic vegheaza la ceea ce poate primi sau refuza,
primejdia nu exista. Nici Eugen Simion, nici Nicolae Manolescu, nici Livius
Ciocarlie, nici Eugen Negrici nu si–au pierdut identitatea, pentru simplul
motiv ca au ascultat metodic sau mai putin metodic mesajele reductioniste ale
unor discipline cu un vadit suflu de imperialism intelectual. Dintr–un eseu ca
acesta al lui Solomon Marcus, critica literara are de primit imbolduri si
ipoteze, sugestii murmurate, indicii neortodoxe, dar prin asta deschizatoare de
sens. Felul in care Solomon Marcus surprinde de pilda intr–un poem de Sorescu
antinomiile fecunde ale limbajului poetic,capacitatea acestuia de a inventa o
coerenta globala a metaforelor care,luate separat, cad in incoerente locale,
deschid o intreaga gama de reconstructie viitoare a textului, dupa care lectura
intertextuala dobandeste un suport necesar ... Orice lectura depinde de text,
dar alegerea uneia dintre dezvoltarile posibile presupune o idee prealabila a
ipotezelor textuale. In ultima instanta, lectura depinde nu numai de text, ci
si de toate lecturile noastre anterioare, dupa cum textul insusi este tributar
lecturilor prealabile ale autorului. Asa se explica importanta fenomenelor de
intertextualitate [...] (este vorba de eseul ”Functia explicativa a parodiei”
de S.M.).
Constanta Buzea (Viata studenteasca,
a doua saptamana din ianuarie 1982): Acest numar unic se dedica profesorului
Solomon Marcus, la implinirea a cinci ani de la debutul rubricii “Ecuatii”):
Omagiu: Ceremonie intelectuala, infrigurarea urcarii treptelor/ pana la noi,
urmand un program altul decat umbra,/ umbra care si ea rasare si suie pe zid,
in acelasi ritm,/ cu parca acelasi pas, totusi, omul concret pe scara
concreta,/respiratia lui eliberand un abur in ger, e altceva, cand// si gerul
face epoca iesindu–si din matca, din anotimp,/ fiind un bun insotitor al gandurilor,al
nostru suie.// Umbra, spuneam, ca o parere, ca un vis cand soarele rasare
iarna/ si–si trece prin geamuri picioarele de aur rece. Soarele numai ?/ Durata
si ceremonie, ochii mangaind si linistind cuvintele,ideile,/ dar e o liniste in
neliniste, o aparenta, un paravan, un scut,/cufundare in cubul de aer al
cladirii, cu peretii ei de var sarac,/ cu saraci peretii ei goi, var uscat, var
incenusat.// Ce bine s–ar camufla totul in spatele unei biblioteci langa care/
ar sui si o scara inalta, periculoasa, ce bine sus–jos, jos–sus/ circuland,
umbra n–ar mai insoti noapte de noapte ceremonialul, si ziua/ soarele nu si–ar
mai adaposti printre noi picioarele aurite.
Cornel Ungureanu(Orizont, 17
Octombrie 1986):lectura noua a unor studii aparute in ultima vreme il poate indemna
pe cronicar sa mediteze asupra unor autori de valoare deosebita care nu sunt la
moda. Poate, zic eu, urcand mai sus, personalitati de rangul lui Adrian Marino
sau Solomon Marcus nu vor fi la moda tocmai fiindca stiinta lor e arida, rasfatata
rar de placutele brize ale melancoliilor. Ei nu viseaza cu fruntea pe umarul cititorilor
si nu ii cer dreptul la confraternitate. Adevarurile lor sunt aspre si
inaccesibile celui lipsit de ucenicia severa a stiintelor asociate.Bibliografiile
marilor cercetatori de aiurea le inregistreaza numele la loc de cinste
(ignorand cu aceeasi dezinvoltura alte
nume, prea iubite),cinstindu–le contributia; ale noastre ii sicaneaza. Cu atat
mai mare e satisfactia atunci cand descoperim rodnicia actiunii lor in cartile
mai tinerilor savanti...
Mihai Zamfir(Viata Romaneasca, anul
32, nr. 6, iunie 1979, p. 77–78): Aceasta permanenta a lingvisticii in
cercetarea literara nu a trecut fara urme: unele benefice, altele limitative.
La capitolul beneficului se poate mentiona actuala dezvoltare prodigioasa a
poeticii matematice si, in general, a poeticii pe care am putea–o numi
cantitativa. Teoria modelelor,analiza matematica, utilizarea masurilor exacte
pentru evaluarea estetica au capatat o forta de nebanuit. Cel mai cunoscut
poetician–matematician contemporan, profesorul Solomon Marcus, devine campionul
acestei perspective stiintifice si, dupa cativa ani de navigatie solitara, isi
impune adevarul, reusind sa creeze o scoala de poetica matematica. Pe harta
lumii,Bucurestii au ajuns un centru a gandirii cantitative in poetica; ar fi deajuns
sa citam studiile lui Solomon Marcus si Mihai Dinu pentru a ne da seama ca
subtilitatea interpretarii datelor nu ramane cu nimic datoare celui mai
speculativ critic. Dar incredibilul s–a produs sub ochii nostri si dimensiunile
lui pot fi cu greu realizate: concluziile poeticii matematice devin universal
verificabile, iar descrierea valorii textului (operatie pe care o incearca de
mai bine de un secol critica moderna) iese din preistorie pentru a se incadra
istoriei perceptibile: “Semiotica folclorului”(1975), numarul special al
revistei ”Poetics” din 1976 inchinat poeticii romanesti inseamna o confirmare
dincolo de orice discutii. Partida inceputa in urma cu aproape doua decenii
incepe sa fie castigata la proportii nevisate.
Virgil Ierunca(Emisiunea ”Teze si
antiteze la Paris”, radio Europa Libera, 28 martie 1987, orele 22.30–23.00,
convorbire cu Monica Lovinescu si Bujor Nedelcovici): Un aspect bun al culturii
romanesti este filosofia. Dintre filosofii afirmati inca inainte de razboi,
mentionam pe Constantin Noica si pe Anton Dumitriu. Dupa razboi ii avem pe
Mihai Sora si pe Solomon Marcus si, mai ales, pe filosofii mai tineri Gabriel
Liiceanu si Andrei Plesu, care fac cinste filosofiei romanesti.
Mircea Scarlat(”Ochiul si
microscopul”, Viata Romaneasca, anul 82,nr.5, mai 1987, p. 80–83): Dan
Barbilian era convins ca se poate vorbi de un umanism modern, de un sistem
complet de cunostinte capabil sa formeze omul, bazat insa pe matematica,
deosebit de umanismul clasic, fundat pe studiul limbii si al literaturii.[ ...
]Unul dintre acesti umanisti moderni(foarte rari, deocamdata) este, fara
indoiala, Solomon Marcus, fost student al lui Dan Barbilian. Curiozitatea vie,
marea disponibilitate perceptiva si informatia la zi in domeniul artistic fac
din acest profesor universitar de matematici unul din cei mai incitanti comentatori
ai creatiei contemporane. Reprezentand o pozitie extrema in abordarea
literaturii, S.M.ocupa , in peisajul nostru cultural, o pozitie excentrica,
ceea ce face ca interventiile sale sa fie spectaculoase pentru unii, iritante
pentru altii. Dar statutul sau de floare rara face ca interventiile lui sa fie
totdeauna interesante.
Mircea Mihaies(Viata studenteasca
anul 30, nr.20(1148), 20 mai 1987,p.8): S.M. reprezinta la noi un avatar tarziu
al enciclopedismului. Cartile sale, sinteze pe teme date (Paradoxul, Timpul)
ori pe teme imperechiate(Modele algebrice ale limbii, Matematica frumusetii limbii,
Poetica matematica [...]) sunt, in felul lor, secvente dintr–un imaginabil, in
acest secol,one man show. [...] Viziunea totalizanta, asupra unui subiect, dar
si asupra lumii, conceperea cartii ca loc geometric al celor mai de neinchipuit
tendinte ale spiritului devin, in acest caz, aproape o obligatie profesionala.
S.M. face din ea chiar ceva mai mult: o arta care urmeaza a–si gasi stiinta.
Si, cine stie, constiinta de sine.
Vasile Popovici(Orizont, “Utile dulci”, Orizont, 49(1084), 4
dec. 1987,p.2): Prezenta intr–o cultura a unei personalitati de formatia lui S.
M. e nepretuita. Specialist, in adevaratul sens al cuvantului, in cateva
discipline fundamentale (matematica, lingvistica, semiotica, poetica); informat
in domeniul filosofiei; bine orientat, ca amator pasionat si superior, in privinta
fenomenului artistic; in sfarsit, fapt el insusi surprinzator la acest om atat
de temeinic, la curent cu tot ce misca–n presa literara romaneasca [ ... ],
iata gama stiintifica si culturala pe care el o controleaza. Remarcabila aici
nu e totusi formatia sa pluri– sau interdisciplinara, ci sansa,deopotriva a sa
si a noastra, ca distanta dintre disciplinele stapanite sa fie daca nu maxima
(cum cred ca e), oricum foarte mare, incat legaturile ce se stabilesc sa devina
si mai pretioase. Fiecare noua carte a lui S.M. (sa ne amintim de ”Paradoxul”
si Timpul”) coreleaza rezultate de varf in stiinte ce altminteri se ignora cu
desavarsire. Fiecare noua carte a sa poate fi deci privita ca o schita a
paradigmelor epistemice contemporane { ... ].Aceasta arheologie a savoir–ului pe
care S.M. o intreprinde in straturile profunde ale prezentului, are o
importanta de prim ordin nu numai pentru
stiintele implicate in raza cercetarii sale, carora le indica prin comparatie unde
au ajuns, ci si (sau poate mai ales) pentru informarea filosofilor,chemati sa
elaboreze un sistem universal al sistemelor particulare de cunoastere.
Alexandru Stefanescu (Romania
literara, anul 21, nr.42, 13 octombrie 1988, p. 4): Solomon Marcus conecteaza
literatura cu ceea ce este considerat in mod obisnuit polul ei opus,
matematica, si in felul acesta declanseaza arcul voltaic al unor idei noi.
Toma Albu (Radio Bucuresti, programul
2, 27 martie 1987, orele 14.30-15.30): Gandindu–ma la anii de studentie, doua
nume de profesori imi vin in minte: Ionel Bucur si Solomon Marcus [...] Prin
modul impecabil si fascinant in care ne tinea cursul , profesorul meu de
analiza matematica Solomon Marcus ne–a dezvaluit adevarata frumusete a
matematicii.Profesorul Marcus m–a indrumat in realizarea primei mele lucrari
stiintifice.
Constantin Niculescu(Scanteia
Tineretului, 18 aprilie 1968, p.3):Realizasem pentru seminar o nota matematica.
Asistentul mi–a cerut–o si ... peste cateva zile eram invitat in cabinetul de
lucru al dascalului, pe care il consider maestrul meu: prof. dr docent SOLOMON
MARCUS. Mi s–a deschis nu o usa, ci o inima.
Cristian Voica ( interviu acordat lui
Sebastian Andru, in ”Evrika”, Centrul Universitar Bucuresti, 1988): Dintre
magistrii carora le pastrez o stima deosebita, te rog sa notezi: prof. dr
docent Solomon Marcus, la cursul caruia exista mereu o mica problema teoretica
neelucidata, propusa spre studiu studentilor (in scopul dezvoltarii creativitatii
si sub acest aspect) [...]
George Iorga ( Ateneu, no.5 (222),
mai 1988, p.10):De cate ori l–am auzit vorbind pe autorul Poeticii Matematice despre
marile probleme ale culturii secolului
XX, am avut, de fiecare data, sentimentul calmului valorilor care se impun
imediat, fara nici un fel de cenzura si fara sa fii macar pregatit sa le
accepti, sentimentul ca lumea ideilor, atat de labila in devenirea ei,
inghetata intre cuvintele pledoariei sale pro domo si se lasa deslusita la
suprafata si, apoi, in profunzimile ei. Secretul acestei popularitati ?
Spiritul persuasiv–oratoric, noutatea ideilor si a limbajului, fascinatia pe
care ti–o provoaca jocul sau in mai multe registre ale stiintei si culturii,
faptul ca el stie a priori ca te convinge ... De cate ori il aud pe Solomon
Marcus vorbind, mi se pare ca traiesc cu o intensitate dubla viata [ ... ]
si–mi vin in memorie [ ... ] marile versuri eminesciene: “Nu e pacat/ Ca sa se
lepede/ Clipa cea repede/ Ce ni s–a dat ?”
Victor Vianu(interviu cu, de Irina
Atanasiu), in PC REPORT, Calculatoare personale, nr. 45, iunie 1996, p.18.
Professor, Univ of California at San Diego: Ceea ce am apreciat cel mai mult
din pregatirea primita in Romania a fost solidul fundament matematic, incluzand
anumite aspecte ale informaticii teoretice, ca de exemplu teoria limbajelor
formale. Primul articol l–am scris sub indrumarea lui Solomon Marcus si experienta
sa fost foarte stimulanta.
Nicolae Mihaileanu: “Autobiografie”,
Editura Ex Ponto, Constanta, 1998,406 pagini, p. 319: Solomon Marcus, fostul
meu student eminent, a depus o activitate stiintifica foarte bogata si multilaterala.
Specialist in analiza, in lingvistica matematica. Om modest, pe cat de capabil.
Relatiile noastre corecte si de simpatie.
Gheorghe Paun:(interviu luat de
Cici–Iordache Adam) in revista LOCURI DE MUNCA, anul II, nr 18, 15–21 ianuarie
2003, pp.1, 16–17: Sunt realizat profesional, datorita unei suite de intamplari
norocoase si a unui mentor extraordinar [...] In facultate, doream sa ajung profesor
la Curtea de Arges,la liceul unde invatasem – Vlaicu Voda - liceu puternic si
aproape de comuna mea natala.Nici asta n–am ajuns,ca urmare a intalnirii in
anul V cu profesorul Solomon Marcus. Unul dintre cei mai cunoscuti
international matematicieni, lingvisti, informaticieni romani. Da, un mare
profesor, care putea sa fascineze un tanar... Ce admirati cel mai mult la
dansul ? Fascinatia exista inca – este un subiect foarte complex. Ce admiram,
ce admir ? Deschiderea, de pilda, devotamentul pentru profesie,altruismul,
generozitatea stiintifica. Lucrarile profesorului Marcus sunt pline de probleme
deschise pentru cel care le citeste, de idei care pot fi preluate si
continuate. Dar foarte important era pentru mine in vremea aceea, si pentru
multi altii, atmosfera de lucru, climatul stiintific pe care profesorul il
creea in jurul sau. Oferea generos idei, materiale bibliografice, incurajari,
promovari. Stiu multi colegi care de–atunci, si chiar inaintea mea, au inceput
o cariera stralucita datorita profesorului Solomon Marcus.
Toma Pavel(in “Romania literara”,
nr.19, 18-24 mai 1993, p.14-15):Da, intr-adevar, imi amintesc chiar de
demascarea burghezului Ferdinand de Saussure in anii aceia. Numai ca existau
anumiti oameni care m-au ajutat mult, cum ar fi profesorul Emanuel Vasiliu,
care se ocupa de gramatica transformationala si logica moderna, sau Solomon
marcus, Maria Manoliu Manea si Alexandru Niculescu, de la care de asemenea am
invatat o multime.
Bogdan Suceava (“O crima romaneasca”,
Contemporanul-Ideea europeana, nr.40, 19 octombrie 2000, p.3): Primul meu
semestru la facultate a fost extrem de interesant. Am avut parte de un curs de
analiza matematica predat de Prof. Solomon Marcus.
Cristian Calude(“Teorema ca stare sufleteasca”, in ”Contemporanul”,anul
XIV, nr. 5 (614), mai 2003, p.32, grupaj dedicat lui Gr. C. Moisil): Inainte de
plecare, Profesorul mi–a lasat mostenire o problema si un minunat indrumator
stiintific. Problema a fost punctul de plecare al cercetarilor mele de teoria
calculabilitatii si complexitatii. Cu Academicianul Solomon Marcus mi–am
sustinut teza de doctorat si am continuat sa lucrez neintrerupt pana azi.
Basarab Nicolescu(interviu realizat
de Mircea Bertea), ”Convorbiri literare”, iunie 2003, nr 6 (90), 5–10 (p.10):
Si in Franta, in Italia, in alte tari ale lumii, si ma bucur sa observ ca acum
si in Romania ideile transdiscip–linare incep sa patrunda, gratie, sper, si actiunii
dumneavoastra si a actiunii mai multor cercetatori care s–au manifestat in
Romania in acest domeniu, si as cita in primul rand pe marele meu prieten si
membru de multa vreme al CIRET, academicianul Solomon Marcus, care are de multa
vreme o semnificativa activitate in aceasta directie.
Mircea Trifu(”Centenar Miron Nicolescu”,
Gazeta matematica, anul XXI, nr.4, 2003, p. 274) : La analiza matematica am
avut un ful de asi: in anul I – Nicolae Dinculeanu, in anul II – Solomon
Marcus, in anul III – Miron Nicolescu.
Tudor Zamfirescu(dedication, “The
strange aspect of most compacta”,Journal of the Japanese Mathematical Society):
To Solomon Marcus,/ the best of my teachers,/for his Real Functions/ with wonderful
features.
Michael Dediu(”Gheorghe Vranceanu si
cibernetica”, in Revista Fundatiei Acad. Prof. Gh. Vranceanu, anul 1, nr.2,
decembrie 2000, p.8):Doresc de asemenea sa–mi exprim recunostinta pentru
importantele contributii la formarea mea, fata de extraordinarii profesori ai
acestei mari Facultati de Matematica a Univesitatii din Bucuresti, si anume
prof.Theodor Hangan, prof. Kostake Teleman si acad. prof. Solomon Marcus.
Alexandru T. Balaban (”Mathematical
chemistry”, Fundamenta Informaticae 64, 2005, 1/4, p.1):Professor Solomon
Marcus is not only an eminent mathematician, but also a prolific writer and a
person with a vast culture and encyclopedic mind.
Alexander
Okhotin , Kai Salomaa( “Contextual grammars with uniform sets of
trajectories”, Fundamenta Informaticae 64, 2005, 1/4, p.341):in the seminal
paper ”Contextual grammars”, Revue Roumaine de Math. Pures et Appl. 14, 1969,
1525–1534), Solomon Marcus introduced contextual grammars as a generative
device without auxiliary symbols to model linguistic operations of adjoining
contexts. Contextual grammars have turned out to be a fundamental model also in
formal language theory and many variants have been investigated. In particular,
as observed in A.Ehrenfeucht, Gh. Paun, G. Rozenberg, ”Contextual grammars and
formal languages”, in “Handbook of formal languages”, vol.2, G. Rozenberg and
A.Salomaa, eds., Springer Verlag, 1997, 237–293, contextual grammars represent
a major contribution to our understanding of pure grammars,that is, grammars
that do not employ nonterminal symbols.
Lech Polkowski, Maria Semeniuk–Polkowska(”On
rough set logics based on similarity relations”, Fundamenta Informaticae 64,
2005, 1/4, p.379):The analysis of the role tolerance relations may play in
machine learning based on rough set–theoretic ideas was carried out by
Professor Solomon Marcus in His seminal paper, written during His stay in
Warsaw in December of the year 1994.
Mihai Zamfir(“Cel care stie totul si
inca ceva pe deasupra”, Romania literara, anul 38, nr.12, 30 martie-5 aprilie
2005, p.7): Profesorul S.M. ramane unul dintre acei foarte putini mari savanti
care si-au conservat intacta aspiratia universala.[…] Modul in care S.M. si-a
apropiat literatura ramane ciudat: a descoperit la inceput, cu ajutorul
matematicii, structura limbilor naturale; intr-o faza ulterioara, s-a apropiat
(atat cat se poate apropia cineva cu mijloacele inteligentei) de ceea ce s-a
numit intotdeauna “misterul poetic”; apoi a investigat o mare parte a
domeniilor cunoasterii, a caror structura de baza e reprezentata de semne si de
limbaj. Nu pretinde ca ar fi descifrat misterul poetic, dare stie ca, in orice
caz, a tradus in limbaj rational o cantitate covarsitoare de false mistere. De
la acelasi autor am invatat ca poetica matematica nu inseamna o poetica pur
cantitativa,cum cred cei neinitiati, ci, din contra, o poetica unde
imprevizibilul, inspiratia, inefabilul calinescian nu mai plutesc in vag, ci
capata cifru.
Opera stiintifica a lui S.M.are intinderea si
dimensiunile specifice marilor autori enciclopedici.S-a compus de la inceput
din lucrari neamendabile, rotunde, perfecte. Intre punctele de referinta
reprezentate de faimpasa si inaugurala “Lingvistica matematica”(1963) si de
“Poetica matematica” (1970, de analizele stralucitew cuprinse in cartile
deceniului noua (“Arta si stiinta”, “Socul matematicii” ori “Inventie si
descoperire”), se afla alte zeci de carti, monografii despre paradox si despre
timp, in care cele mai variate domenii ale cunoasterii sunt parcurse cu o
energie ce il aminteste pe Nicolae Iorga. Precum marele istoric, S.M. nu pare a
avea complexe.[…]
Pentru un literat obisnuit, aprecierile si
judecatile asupra literaturii enuntate de matematicieni poseda o greutate
specifica apreciabila, deoarece vin dinspre partea “stiintei”.Nu e vorba de o
prejudecata, ci de experienta directa. Ceea ce Dan Barbilian ori Grigore Moisil
au spus despre literatura, chiar daca sub forma paradoxala ori metaforica, pare
concluzia unor indelungi meditatii inalt-
Stiintifice, la
care eu personal nu voi avea acces. In continuarea liniei Barbu-Moisil, nu-l
vad decat pe S.M.Dovada staturii sale exceptionale o reprezinta proba simpla a
unicatului; desi apare astazi citat in publicatiile de varf din cele cinci
continente si desi a scris o intreaga biblioteca, el nu are, de fapt,
discipoli, cu exceptia lui Mihai Dinu (exceptional la randul sau).[….]
Quotations and
presentations in Dictionaries and Encyclopaedias of Mathematics, Cybernetics,
Computer Science, Linguistics, Social Sciences,Aesthetics, Literature, Theater
and Universal Encyclopedias
Marcus is quoted in: Encyclopaedia of Mathematics,
vol.1, Reidel,Kluwer Academic Publishers, Dordrecht 1988, p.183–184; Encyclopaedia
Kibernetiki, ed. V.M. Glushkov, vol.1 1975, p.571; vol.2, 1975, p.603–605;The
Encyclopedia of Language and Linguistics (10 volumes), ed. in chief
R. Asher, Pergamon Press, Oxford et al, 1994 (vol.2 p. 869, 871); Jean Dubois,
Mathe Giacomo, Louis Guespin, Chr. Marcellesi, J. P. Marcellesi, J.P.Merel: Dictionnaire
de Linguistique et des Sciences du Langage, Larousse,Paris, 1994,
LX– 514p. (p. XLIII); Computational Linguistics, eds. I.S.Batori,W.
Lenders, W. Putschke, Walter de Gruyter, Berlin–New York, 1989 (An International
Handbook on Computer Oriented Language Research and Applications), p.70, 72,
859); Dictionnaire de Linguistique (Jean Dubois,Mathe Giacomo, Louis
Guespin, Christiane Marcellesi, Jan–Baptiste Marcellesi, Jean–Pierre Merel),
Larousse, Paris, 1991 (p.XXX); Dictionary of Language and Linguistics
(R.R.K. Hartmann, F. C. Stork), Applied Sci. Publ.London, 1972; Lexikon der
Sprachwissenschaft (Hadumod Bussmann).Alfred Korner Verlag, Stuttgart
(Kroners Taschenausgabe, Band 452), 1983(p.20); Willy Bal–Jean Germain: Guide
de Linguistique. Serie Pedagogique de l’Inst. de Ling. de Louvain–5. Eds.
Peeters, Louvain, 1979, 108pp. (p.72);Moderne Linguistik:Terminologie/Bibliographie
ein Handbuch und Nachschlagewerk auf der Basis der Generativ–Transformationellen
Sprach Theorie. Teilband I: A–M (Werner Welte), Max Hueber Verlag 1 Auflage
1974(p. 83, 203; 336, 337); and Teilband II: N–Z, 1974, p. 499, 590; Handbook
der Linguistik (H. Janssen, H. Stammerjohann), Nymphenburger Verlag 1975(p.20,
580); Linguistiches Worterbuch 1 (T. Lewandowski), Quelle &
Meyer,Heidelberg, 1976 (p.141, 306, 307, 444); the same, part 3, p.959;Vocabulaire
de la Linguistique (Jean–Francois Phelizon), Editions Roudil,Paris, 1976
(p.156, 157, 278); Current Trends in Linguistics (ed. Th. A.Sebeok) vol
IX, 1972 and vol. XII, 1974; Lexicon der Romanistichen Linguistik
(hrsg G. Holtus et al) vol. III, Niemeyer, Tubingen, 1989;Tendences
principales de la recherche dans les sciences sociales.Philosophie, dir. P.
Ricoeur, Mouton, UNESCO, 1978; Enyclopedia of World Problems and Human Potential,
ed. Union of International Associations,Saur, Munchen, vol. II, 1986; vol. III,
1990 – 1991, p.436, 487; Patrice Pavis, Dictionnaire du Theatre,
Editions Sociales, Paris, 1980 (p.241, 242,385, 386, 459, 462); Manfred
Pfister, The Theory and Analysis of Drama,Cambridge Univ. Press,
Cambridge, New York, 1988, p.17; Grand Larousse Encyclopedique,
vol II, Supplement, Ed. Larousse, Paris, 1969 (p. LXV);Encyclopaedia
Universalis, vol 9, 1971, Paris (p.1057–1059) and vol.13,1989, Paris,
p.837; Brockhaus Enzyklopedie XVIIth improved ed. vol. 12,MAI–MOS,
Wiesbaden 1971 (p. 255–256); Great Soviet Encyclopedia, 3rd edition,
vol.15, MacMillan, New York, London, 1977, p. 568–569;Enciclopedia Italiana di Scienze, Lettere ed Arti,
1961– Appendice IV, GE-PI. Istituto della Enciclopedia Italia, Roma, 1979, p.
345–346;Enciclopedia Einaudi, vol 15, Torino, 1982 (p.23); Enciclopedia
Italiana 1961–1978, Istituto della Encicl. Ital. Giovanni Trecenni, Append. IV
PL–Z,Roma 1981 (p.243, 345, 346); Istoria
lingvisticii romanesti (coord. Iorgu Iordan), Ed. Stiintifica,
Bucuresti, 1978 (p. 124, 144, 150, 155, 164–168,213–215, 229, 232, 237, 238,
241, 252–255); Dictionar de estetica generala (Gh. Achitei et
al.), Editura Politica, Bucuresti, 1972); Histoire chronologique de la
Roumanie (sous la direction de Const. C. Giurescu), Ed.Stiintifica,
Bucuresti, 1976 (p. 337, 344, 521); Istoria ilustrata a romanilor
(Dinu C. Giurescu), Ed. Sport–Turism, Bucuresti, 1981 (p.586);Istoria
stiintelor in Romania. Matematica, mecanica, astronomia. Ed.Academiei,
Bucuresti, 1981 (p. 6, 91, 97, 120, 121, 142, 165–167); Istoria stiintelor
in Romania. Cibernetica. Ed. Academiei, Bucuresti, 1981 (p. 45,46, 122,
155, 186); Istoria stiintelor in Romania. Lingvistica, Editura Academiei,
Bucuresti, 1975; Istoria stiintei si tehnicii in Romania. Date cronologice.
Ed. Academiei, Bucuresti, 1985 (St. Balan, N. St. Mihailescu)(p. 389, 416); Le
Champ semiologique, perspectives internationales (dir.Andre Helbo), Ed.
Complexe, Bruxelles, 1979 (p. B6, B27, B33,B44, C21); Semiotics, A Handbook on the Sign–Theoretic
Foundations of Nature and Culture, eds. R. Posner, K. Robering, Th. A. Sebeok,
vol.1, 1997, p. 22, 79;vol.2, 1998, p.1614, Walter de Gruyter, Berlin–New York.
The concept of contextual grammar introduced by Marcus in 1969 is the object of
a special article in the Supplement of vol.1 of the Encyclopedia of Mathematics,
Kluwer, Dordrecht et al, 1998, p.198. Marcus is presented in “World Who’s Who
in Science(first edition, ed. Allan G. Debus), Marquis Who’s Who, Chicago,1968,
various editions of Dictionary of International Biography (Cambridge, England),
Mic Dictionar Enciclopedic (Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,
1978), Istoria matematicii in Romania (by George St. Andonie), Editura Stiintifica,
Bucuresti, vol.3,1967; Dictionar de lingvisti si filologi romani (by J.
Balacciu si R.Chiriacescu), Editura Albatros, Bucuresti, 1978; Istoria
literaturii romane de la creatia populara la postmodernism (by
Dumitru Micu), Editura Saeculum, Bucuresti, 2000; Handbook of Semiotics
(by Winfried Noeth),Indiana University Press, Bloomington&Indianapolis,
1995; Handbuch der Semiotik, 2nd ed., vollstandig neu bearbeitete und
erweiterte Auflage. J.B.Metzler, Stuttgart–Weimar, 2000; “Istoria literaturii
romane de azi pe maine” 23 August 1944 – 22 Decembrie 1989 (by Marian
Popa), vol. II,Fundatia Luceafarul, Bucuresti, 2001; Dictionarul etnologilor
romani (by Iordan Datcu), Editura Orizont Enciclopedic, Bucuresti, 1999; Dictionarul
scriitorilor romani (eds. Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu)
, vol.3,Editura Albatros, Bucuresti, 2001; Dictionarul literaturii romane etc.
Invited Author of Articles in Encyclopaedias
of Computer Science, Linguistics and Semiotics
Mathematical linguistics in Europe, in Current Trends in Linguistics(ed.Th. A.
Sebeok), vol. IX, 1972, p. 646–687, Mouton, The Hague.
Linguistics as a Pilot Science, in Current
Trends in Linguistics(ed. Th. A.Sebeok), vol. XII, 1974, p. 2871–2887, Mouton,
The Hague.
Approches semiotiques en Roumanie, in Le
Champ Semiologique, Perspectives Internationales(dir. Andre Helbo),Collection
Creusets Ed. Complexe, Bruxelles, 1979,
p.N1-N10.
Semiotics and Formal Artificial Languages,
in Encyclopedia of Computer Science and Technology(eds. Allen Kent, James G.
Williams), vol.29,Supplement 14, Marcel Dekker, New York et al, 1994, p.
393–405; also in Encyclopedia of Microcomputers(eds. Allen Kent, James G.
Williams),vol. 15, Marcel Dekker, New York et al, 1995, p.299-312.
Semiotics and Mathematics, in Encyclopedic
Dictionary of Semiotics(ed.Th. A. Sebeok), vol.II, Mouton de Gruyter, Berlin,
1986, p. 494–497 and(second edition), 1994.
Contextual Grammars and Natural Languages,
in Handbook of Formal Languages(eds. G. Rozenberg, A. Salomaa) vol. II,
p.215-235,
Springer, Berlin–New York, 1997.
Member of the Editorial Board or similar
organisms of
journals in the field of Mathematics,
Computer Science,
Linguistics,
Poetics, and Semiotics
Analele Universitatii Bucuresti, Mathematics–Computer
Science (editor in chief)
Cahiers de Linguistique Theorique et Appliquee,
Bucharest (deputy editor in chief)
Mathematical Reports (Bucuresti)
Revue d’Analyse Numerique et Theorie de l’Approximation
(Cluj-Napoca)
Proceedings of the Romanian Academy
(Bucharest)
Zeitschrift fur Semiotik (Berlin)
Foundations of Computing & Decision
Sciences (Poznan)
VISIO, la revue de l’Association
Internationale de Semiotique Visuelle(Quebec)
International Journal of Computer Mathematics (London)
Bochum Publications in Evolutionary Cultural Semiotics
Theoretical Linguistics (Bochum) (1970–2000)
Poetics Today (Jerusalem)
Secolul 20 (21) (Bucharest)
Arhimede (Bucharest)
Studii si Cercetari Lingvistice (Bucuresti)
Revue Roumaine de Linguistique (Bucharest)
Interdisciplinary Journal of Germanic Linguistics
and Semiotic Analysis(Berkeley, USA)
Grammars (Tarragona, Spain)
Romanian Journal of Information Science and
Technology (Bucharest)
Fundamenta Informaticae (Warsaw)
Eratosthene (Sion, Switzerland)
Galaxia (Transdisciplinary Journal on Semiotics,
Communication and Culture; Sao Paulo, Brazil)
Advanced Studies in Mathematics & Logic.
Polimetrica Publisher, Monza(near Milano),Italy (chief editor Sica Giandomenico)
Zeitschrift fur Literaturwissenchaft und
Linguistik (Siegen) (1970 –1994)
Symmetry, Culture and Science (Budapest)
Poetics (Amsterdam) (1971–1992)
Bulletin International de Semiotique de l’Image
(EIDOS) (Tours, France)(1989 – 1995)
Analele Universitatii din Bacau, seria
Matematica (2004– )
Analele Universitatii din Craiova,seria Matematica(2004–
Ex Ponto (Constanta) (2003– )
Also former member of the Editorial Board of
Discrete Mathematics;Foundation of Control Engineering; International Computing
Center Bulletin; Association for Literary and Linguistic Computing Bulletin;Revue
Roumaine de Mathematiques Pures et Appliquees; Gazeta Matematica; Progresele
Stiintei (Bucuresti)
Invited speaker at some international
scientific
Meetings
International Summer School for Semiotics and
Structural Studies(Imatra, Finland, June 11-19, 2005 (section of global
semiotics)).
Semaine des sciences, 18-23 avril 2005,
Bucarest-Timisoara-Iasi (organisee par l’Ambassade de France, l’Institut
Francais de Bucarest etc).
Japanese–Romanian Conference on Conflict Prevention
and the Processes of Globalization and Regionalization. Black Sea University
Foundation.International Centre for Research and Training. NGO in Consultative
Status with ECOSOC/UN. Bucharest, Romania, 11–12 October 2004.
German Theory Day on Formal Languages and
their Applications to Natural Languages. Potsdam University, Institute of Informatics,
28–30 September 2004.
Seminaire International “Penser l’Europe”. Academie
Roumaine, Institut Francais des Relations Internationales, 16–17 Septembre
2004.
International Conference on Discrete Geometry,
Eotvos Lorand Univ.,Budapest, 30 June–2 July 2004 (dedicated to the 60th
anniversary of Tudor Zamfirescu).
International Summer School for Semiotic and Structural
Studies, Imatra,Finland, June 3–9, 2004.
Opening of the Third post–doctoral
International Courses “Formal Languages and Applications”, 22–25 March, 2004,
Universitat Rovira I Virgili, Tarragona, Spain.
Symmetry Festival 2003, 16–22 August 2003,
Budapest, Hungary.
Colocviu, Globalizarea culturala in conditiile
Romaniei actuale, Universitatea ”Ovidius”, Constanta, 10–13 iulie, 2003.
Colocviu, ”Mai are un viitor literatura ?
organizat de Asociatia de Literatura Generala si Comparata din Romania, New Europe
College, Bucuresti,27–28 iunie 2003.
Fifth Congress of Romanian Mathematicians,
University of Pitesti,Romania, 22–28 June, 2003.
International Summer Institute of Semiotic and
Structural Studies, Imatra, Finland, June 8–13, 2003.
Opening course at the Second International PhD
School in Formal Languages and Applications, Universidad Rovira i Virgili,
Tarragona, Spain,26–28 March 2003.
International Congress of the German Association
for Semiotics, July 2002, Kassel, Germany.
International Summer Institute for Semiotics
and Structural Studies,Imatra, Finland, June 9–15, 2002.
Opening of the Postdoctoral International Courses
of Formal Languages and their
Applications, University Rovira i Virgili, Tarragona, Spain, 1–3 April, 2002.
International Congress ”Science and Religion. Antagonism
or Complementarity ? Romanian Academy, Unesco, Paris Interdisciplinary
University,Center for Theology and the Natural Sciences, Berkeley, John
Templeton Foundation, Institut Francais de Bucarest, Bucharest, 8–11 November,2002.
Conferinta internationala “Identitate
culturala in tranzitie”, Universitatea din Bacau, 1–4 noiembrie 2001.
6th National Congress of the Hellenic Semiotic
Society. Semiotic Systems and Communication:Action, Interaction, Situation and
Change. Thessaloniki, 28–30 September 2001.
International
Summer Institute for Semiotic and Structural Studies, June 10–15, 2001, Imatra,
Finland.
Colloque “Geographie et Mathematique” ( Institut
Kurt Bosch, Sion,Switzerland, October, 2000).
Colloque franco–roumain de mathematiques
appliquees (Constanta, 28–31 August, 2000).
Workshop on multiset computing (Curtea de
Arges, 16–23 August, 2000).German–Romanian Conference of Geometry and Discrete
Mathematics(Dortmund, July 2000)
International Conference on Symmetry and Antisymmetry
(Brasov, July 2000).
Congreso Argentino del Color, Mendoza,
Argentina, 15–18 May 2000.
Workshop on Algebraic Systems, Formal Languages
and Computation,Research Institute for Mathematical Sciences of Kyoto
University, Kyoto,Japan, March 21–23, 2000.
Third International Colloquium on Words,
Languages and Combinatorics,Kyoto Sangyo University, Kyoto, Japan, 14–18 March
2000.
German–Italian Semiotic Colloquium on ”Crisis
of Representation”,University of Kassel, Germany, February 18–19, 2000.
Intensive Balkan Seminar Mathematics for
Industry, Aristotle University of Thessaloniki, 22–26 November, 1999.
7th International Congress of the International
Association for Semiotic Studies, Dresden, October 4–11, 1999.
9th International Congress of the German
Association of Semiotics,Dresden, October 3–6, 1999.
9th International Conference on Automata and
Formal Languages,Vasszecseny, Hungary, August 9–13, 1999.
Honorary Guest, Summer Symposium in Real Analysis,
Lodz, Poland, June 21–26, 1999.
Director, Working Session on Semiotics and Information,
International Summer Institute for Semiotics and Structural Studies, ISI-ISSS,
Imatra,Finland, June 10–18, 1999.
The European Heritage of Semiotics, Dresden,
February 18–21, 1999.
La latinite: l’avenir d’un passe. Cluj–Napoca,
Octobre 15–2o, 1998.
Seminario Avancado de Comunicacao e Semiotica:
Biossemiotica e Semiotica Cognitiva, Sao Paulo, de 19 a 21 Agosto de 1998.
First International Conference on Rough Sets
and Current Trends in Computing . Warsaw, June 22–26, 1998.
International Summer Institute of Semiotics
and Structural Studies, ISI-ISSS, Imatra, Finland, June 6–14, 1998.
Paul Grice’s Heritage. Centro Internazionale
di Studi Semiotici e Cognitivi, Ex–monastera Santa–Chiara, Universita degli
Studi,Republica di San Marino, , May 22–24, 1998.
Matematica 2000. Un incontro con la Matematica. Dipartimento di Scienze Matematiche,
Universita degli Studi di Trieste, Maggio 20–21, 1998.
International Conference on Bridges and Interfaces:
Form, Meaning and Function. Faculty of Mathematics and Physics, Charles
University, Prague,March 12–14, 1998.
Jornado do CEPE–COS, Centro de Estudos
Peirceanos, Pontificia Universidade Catolica di Sao Paulo, 30 de Outubro de
1997.
Third International Conference on Quantitative
Linguistics. Helsinki,August 26–29, 1997.
Workshop on Molecular Computation. Mangalia,
Romania, August 17–24,1997.
NEUROTOP97 Neural Research Priorities in Data
Transmission and EDA Workshop. Department of Electronics, Transylvania
University, Brasov,Romania. May 26–27, 1997.
Semiotics and Culture. Vth National Congress,
Helenic Semiotic Society,Aristotle University of Thessaloniki, May 8–12, 1997.
Simpozionul ”Arta concreta”, Muzeul National
de Arta al Romaniei,Bucuresti, joi 17 aprilie 1997
Minisemester on Logic, Algebra and Computer
Science dedicated to the Memory of Professor Helena Rasiowa, December 10–20,
1996, Stephan Banach International Mathematical Center, Warsaw, Poland.
Third International Latin–American Congress of
Semiotics ”Chaos and Order”, Sao Paulo, Brazil, August 31–September 3, 1996.
Struga Poetry Evenings, Struga, Makedonia,
August 20–25, 1996.
International Conference ”Symmetry and Antisymmetry
in Mathematics and Computer Science”, Transylvania University, Brasov, Romania,
18–20 July 1996.
International Semiotic Institute Conference, Imatra,
Finland, 8–16 June,1996.
International Conference of Mathematical
Linguistics, Tarragona, Spain,2–4 May, 1996
International Conference dedicated to the 70th
anniversary of Prague Linguistic Circle. Prague, Czech Republic, March 28–30,
1996.
Seminar on Informatics and Semiotics,
Dagstuhl, Germany, 19–23 February,1996.
Coloquio Internacional sobre arte na ciencia e
ciencia na arte: alem das duas culturas. Teatro Ruth Escobar, Sao Paulo, de 26
a 28 de Outubro 1995.
International Conference “Perception and Selfconciousness
in Science and in Art”, organized by the Portuguese Semiotic Society, O Porto,
Portugal,26–28 September 1995.
International Conference ”Structuralism in
Eastern Europe”, Dresden,Germany, 17–21 April 1995.
International Conference ”Semiotics of the
Media”, Kassel, Germany, 18-23 March 1995.
First World Congress of Transdisciplinarity,
Convento de Arrabida,Setubal, Portugal, 2–6 November 1994.
Post Congress Session, Fifth International
Congress of Semiotics,Berkeley, California, 19 June 1994.
First International Conference of Mathematical
Linguistics, Tarragona, 3-7 April, 1993.
International Summer School on The Cultural
Impact of Mathematics,Universitat Kaiserslautern, Institute of Applied
Mathematics, 30 May–5 June, 1992.
7th Symposium of Osterreichischen Gesellschaft
fur Semiotik,Kulturschlossl, Sigharting, 5–7 October, 1990.
International Semioticians Conference on Symbolicity,
Budapest–Wien, 30 September– 4 October, 1990.
International Semiotics Institute Conference in
Imatra, Finland, on ”Center and Periphery in Representations and Institutions”,
July 16–21,1990.
Congress of Brasilian Semiotic Society, Porto
Alegre, August 1990.
Premier Congres de l’Association
Internationale pour la Semiologie de l’Image. Blois, France, Novembre 1990.
7th European LSP Symposium (Languages with
Special Purposes),Budapest, 21–26 August, 1989.
Fourth Congress of the International Association
for Semiotic Studies,Barcelona– Perpignan, April 1989.
Colloque International ”Mathematiques et
Sciences Humaines, Marseille – Luminy, France, Juin 1988.
IV Congreso de Lenguajes Naturales y Lenguajes
Formales, Universitat de Barcelona, September 1988.
Decade de Semiotique, Cerisy–La–Salle, France,
July 1983.
International Conference on Real Analysis,
Univ. of Santa Barbara,California, May 1983.
Meetings of the United Nations University,
Tokyo (1976 Dubrovnik, 1978;Geneve, 1980; Montreal, 1981; Tokyo, 1982; Athens,
Colombo (Sri Lanka),Beijing).
Linguistic Institute of America, June 1975,
Tampa, Florida.
First Congress of the International
Association for Semiotic Studies,Milano, June 1974.
Centro Internazionale di Semiotica e
Linguistica, Urbino, Italy, July 1974,July 1973.
Linguistic Institute of America SUNY Buffalo,
July – August 1971.
International Conference on Computational
Linguistics, Sanga Seminaire International de Linguistique Formelle. Septembre
1968,Aiguilles–Alpes, France.
Conference Internationale de Linguistique Computationnelle.
Grenoble 1967.
Invited professor and/or researcher
Department of Mathematics, University of Toronto,
Febr–December 1971.
Department of Communication and Semiotics,
Pontificia Universidade Catolica de Sao Paulo, August 1990, August–December
1995, August–December 1996, August–November 1997, August–September 1998(beginning
with 1996, he is permanent invited professor).
Department of Social Sciences, University of
Buenos Aires, September 1990.
Departement de Mathematiques, Universite de Paris–Sud
(Orsay), Fevrier Avril 1991 et Octobre 1991–Janvier 1992.
Institut fur Sozialwissenschaften, Universitat
Siegen, June–August 1991.
Departement d’Anthropologie, Universite Laval,
Quebec, Fevrier – Avril 1992, Septembre–Decembre 1992, Sept–Decembre 1994.
Institute of Advanced Study, Indiana
University USA, 25 August – 25 September 1993.
Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales,
Paris, 17 Octobre – 17 Novembre 1993.
Warsaw Technical University, 30 November – 20
December 1993.
Department of Computer Science, University of
Auckland, New Zealand, 6 February–10 June 1994.
Facultat de Lettres (Mathematical Linguistics and
Language Engineering),University of Tarragona, Spain, January 1995–April 1995.
Banach International Mathematical Centre, Polish
Academy of Science,10-20 December 1996.
Invited Lectures
More than 250 invited lectures at various
universities from Europe,America, Oceania and Asia, among which the
universities of Budapest,Szeged, Debrecen, Warsaw, Lodz, Paris–College de
France, Paris–Sud, Paris VI, Besancon, Urbino, Prague, Brno, Bratislava,
Chisinau, Moscow,Leningrad, Turku, Stockholm, Oslo, Aarhus, Utrecht, Amsterdam,
Geneva,Gand, Liege, Siegen, Berlin, Kassel, Wuppertal, Kaiserslautern, Hamburg,Bochum,
Stuttgart, Wien, Pisa, Trieste, Trento, Venezia, Athens,Thessaloniki, Courant
Institute, New York, Syracuse–New York, Maryland,Philadelphia, Plathbourgh –
New York, Hunter College – New York, Berkeley,Stanford, College–Alaska, Santa
Barbara, Seattle– Washington, Lincoln – Nebraska, Chicago, Ann Arbor –
Michigan, East Lansing – Michigan, Detroit-Michigan, Evanston – Illinois,
Bloomington – Indiana, Lafayette – Indiana,Gainesville – Florida, Rio
Piedras–Puerto Rico, Vancouver, Edmonton,Calgary, Sherbrooke, Montreal (McGill,
Univ.de Montreal and Univ. du Quebec a Montreal), Toronto (Toronto University,
York University and Glendon College), Saint Jean (Quebec), Univ. du Quebec a
Hull, Trois Rivieres(Quebec),
Hamilton–Ontario, London–Ontario, Kingston (Ontario), Ontario, Ottawa (Carleton
and Univ.of Ottawa), Guelph, Regina Campus,Brock Univ., (Canada), Auckland, St.
Catharines, Hamilton (New Zealand),Sao Paulo and Campinas (Brazil), Buenos
Aires and La Plata (Argentina),Technion (Haifa) and Weizmann Institute, Rehovot
(Israel), Beijing (China),Tokyo, Kyoto (Japan), Colombo (Sri Lanka) and most
universities in Romania.
Interest for the Romanian Mathematical
Heritage
In this respect, Marcus published two books
and a large number of articles concerning some of the most important Romanian
mathematicians of the past generations: S. Haret, D. Pompeiu, T. Lalescu, P.
Sergescu, S. Stoilow,O. Onicescu, D. Barbilian, M. Nicolescu, Gr. C. Moisil, G.
Sudan, A. Froda, N.Cioranescu, etc. Pompeiu derivatives and Stoilow’s results
related to the differential structure of a continuous function, as well as
Nicolescu’s results concerning the relation between Riemann integrability and
Jordan measurability, long time forgotten by the mathematical world, were brought
into attention by Marcus, who showed their relevance in respect to contemporary
mathematics; as a consequence, some of these results came into the attention of
researchers and were incorporated in the contemporary monographs, such as those
of A. M. Bruckner and of K. M.Garg. The fundamental result of Sudan, concerning
an example of a recursive function which is not primitive recursive, was
pointed out in a joint paper (with Calude and Tevy) published in Historia
Mathematica and,as a consequence, is now mentioned in various monographs of
recursive functions and mathematical logic. Sudan found this example concomitantly,
but independently of Ackermann, who is usually the only one quoted in this
respect. But Sudan was not aware of this discovery,competing with that of
Ackermann, because his example was very hidden in one of his writings and it took a great effort to identify it,
following a warning from Gr. C. Moisil, short time before his death.Marcus paid
a great attention to the reconsideration of two Romanian scholars having, in
the thirties, an important contribution in the emergence of what we could call
today mathematical aesthetics: Matila C.Ghyka and Pius Servien. As it can be
seen in his books ”Poetica matematica”and ”Arta si stiinta”, Marcus developed
their ideas much beyond their initial
framework. Equal attention was paid also
to the mathematician–poet Dan Barbilian – Ion Barbu, by the investigation
of the common denominator of his mathematical and poetic work and by tracing a parallel
between them. As a clear illustration of Marcus constant interest for the
development of what he calls the memory of the Romanian mathematics, let us
mention that he is the editor of the mathematical works of four important
Romanian mathematicians: Dimitrie Pompeiu, Gr.C. Moisil, Miron Nicolescu and
Alexandru Froda. He was also, in the last ten years, the organizer of several
scientific sessions of the Romanian Academy, devoted to various Romanian mathematicians.
At the Tenth International Congress of Mathematical Education (Copenhagen, 4–11
July 2004), he delivered the report “Mathematics in Romania”, available in printed
form, CUB Press 22, Baia Mare, 2004, 84 pp.ISBN 973–9451–08 an improved form of
his previous report at the Fifth Congress of Romanian Mathematicians, Pitesti,
June, 2003.
Honors
Doctor Honoris
Causa of the Universities of Bacau, Constanta and Craiova.Vice President of the
International Association for Semiotic Studies(period 1989–1999); Honorary
President of the Balkan Semiotic Society(2001–
); Member of the Executive Committee of the International Association
for Semiotic Studies; Honorary Member of the International Association for
Visual Semiotics; Honorary Member of the Toronto Semiotic Circle, of Como
(Italy) Semiotic Circle and of the Hungarian Semiotic Society. Honorary member
of the Romanian Mathematical Society. Honorary professor of Transylvania Univ.
Brasov (1998-2000);Permanent Invited Professor, Sao Paulo Catholic University;
Member of the Romanian National Mathematical Commitee; Member of the leading
Council of the Romanian Linguistic Society; Member of the Romanian Union of Writers
and Member (1990–1995) of the leading Council of this Union;Vicepresident of
the Romanian Semiotic Society; Member of the Romanian Committee for the Club of
Rome; Former president of the Romanian Computer Science Society; Member of the
Program Commitee or of the Scientific Commitee of various international
meetings;for example, member of the Program Committee of the International
Conference on ”Words, Languages, Combinatorics”, Kyoto, Japan, 11–14 March 2000
and of the Second International Conference on Rough Sets and Current Trends in Computing,
Banff, Canada, October 16–19, 2000; Member of the Program Committee of the
International Conference of Discrete Mathematics and Mathematical Computer
Science, Constanta, 1–6 July, 2001; Member of the Program Committee of the
International Conference of RSCTC, Penn State Great Valley, October 2002.Honorary
member of the Society Eratosthene, Switzerland. Member of the Scientific
Councils of the Publishing House of the Romanian Academy and of the Library of
the Romanian Academy. Member of the Leading Council of the Black Sea University
Foundation (2002– ); Member of the International Advisory Council of ASEMASS
& COMGLOBAL (World Asociation for Mass. mediatic Semiotic Global
Communication) and the 2nd World Congress of Semiotic and Communication; the
Massmediatic Dimension, for 2005. Honorary member of the International Symmetry
Association (2003– ).The International Journal of Computer Mathematics (Great
Britain)and Revue Roumaine de Mathematiques Pures et Appliquees devoted some of
their issues in 1985 to the 60th anniversary of S.M., while two collective
volumes were dedicated to his 70th anniversary, in 1995:”Mathematical Aspects
of Natural and Formal Languages” (G.Paun, ed )World Scientific, Singapore et al, 1994 and “Mathematical
Linguistics and Related Topics (ed. G.Paun), Publishing House of Romanian
Academy, Bucharest,1995. In ”People and Ideas in Theoretical Computer Science”
(ed. Cristian S. Calude), Springer, Singapore, Berlin et al., 1998, a special
chapter is authored by Marcus ( among the other authors: L. Babai, G.J.
Chaitin, M.Davis, E. W. Dijkstra, J. Goguen, R. M. Karp, Y. Matiyasevich, G.
Rozenberg, A.Salomaa). In the year 2000, two volumes were dedicated to his 75th
anniversary:”Finite vs Infinite”(eds.C. S. Calude and G. Paun), Springer, London
et al and ”Recent Topics in Mathematical and Computational Linguistics”(eds. C.
Martin–Vide and G. Paun), Publ. House of the Romanian Academy, Bucuresti. In
the year 2005, volume 64 , numbers 1–2–3–4 of ”Fundamenta Informaticae” were
published as a “Special issue on contagious creativity in Honor of the 80th
birthday of Professor Solomon Marcus” (70 authors from 16 countries).
Stimulating the first steps in research
Marcus’s strategy as a teacher and educator
was to incorporate the research attitude in the general training of students,
as an obligatory component of the learning process. Typical in this respect is
his book “The mathematical shock”(in Romanian). He stimulated students to
transgress as soon as possible the limits of the course taught and of the
handbook and to look in the research journals, the only place where you get a
taste of the authentic, alive science. He organized in this respect scientific circles
for students, guiding them to raise a problem and to pursue it until a result
is obtained. Hundreds of students remember their first experience of this type,
under his guidance. For many today wellknown specialists in their fields, some
of them famous, Marcus had a role in stimulating their first steps as
researchers; one can quote in this respect names such as Toma Albu, Alexandra
Bagdasar, N. Boboc, C. Calude, C. Foias, S. Guiasu, M. Iosifescu, G. Paun, Dana
Tautu (Schlomiuk), L.Tzafriri, V. Vianu, S. Zaidman, T. Zamfirescu. About 40
mathematicians obtained their PhD under his guidance, while tens of PhD degrees
in other fields, such as Linguistics, Philosophy etc had Marcus as a referee.
Many foreign scholars came in Romania to work with him ( B. Brainerd, B.Brodda,
J. Ceder, E. Deak, S. Ferenczi, D.
Herault, H. Karlgren, J. Kunze, L.Misik, L. Nebesky, W. Priess, G. Rozenberg, M. Semeniuk, B. Svensson
etc).
Prizes and other signs of attention
Prize for
mathematics for the year 1961, of the Ministery of Education. Prize Timotei
Cipariu (1964) for Linguistics and Prize Gheorghe Lazar (1967) for Mathematics
of the Romanian Academy. One of the most important Romanian poets, Nichita
Stanescu, dedicated to S.M. the poem ”Matematica poetica”(The poetical
mathematics), included in his book
”Maretia frigului”. Constanta Buzea dedicated him a poem in a special
issue of the journal “Amfiteatru”. The world famous artist of the syrinx Gheorghe
Zamfir dedicated a piece of poetry to S. M. (in ”Drum de spini si glorii”, Ed.
Eminescu, Bucuresti, 1981, p. 95). Constantin Ottescu, one of the best teachers
of mathematics in Romania, dedicated him the sonnet “Apolo si Aristarh din
Samos”, included in his volume ”Sonete albastre”,Ed. Libri Press, Bucuresti,
1998, p.39. Prize for Outstanding Achievements in the field of Literary Theory,
International Poetry Evenings, Struga, Makedonia, August, 1996. Various other prizes
by Romanian cultural journals, such as “Ateneu”, “Flacara”, “Stiinta si Tehnica”.
In 1998, he was distinguished by the Romanian Broadcasting Society with the
title of ”personality of Romanian Radio”, for the quality of his cultural contributions.At
15 January 2000, at the occasion of the 150th anniversary of the Romanian poet Mihai Eminescu, he
received a “Diploma of excellence” from the Foundation ”Scrisul Romanesc”, for
his work dedicated to Eminescu. At 1 December 2000, the National Day of
Romania,he received from the President of Romania the National Order ”Serviciul
Credincios in Gradul de Comandor”.In October 2001, he received from the Council
of the city of Bacau,Romania, the title of Honorary Citizen of the city of
Bacau. In July 2003 he received ”Grand Prix National de Literature”, decerne
par le Conseil du Festival International ”Nuits Poetiques de Curtea de Arges”,
organised par l’Academie Internationale Orient–Occident. At January 31, 2005,
he received within the framework of the Program ”Global Perspectives on Science
and Spirituality: A Program of the Universite Interdisciplinaire de Paris and
Elon University with funding from the John Templeton Foundation” a Global
Perspectives on Science and Spirituality Honorable Mention Award”. At the 1st
of March 2005, he received from the Rector of the University of Bucharest,
Prof. Dr. Ioan Panzaru, a Diploma of excellence: “Se acorda Domnului Academician
Prof. Dr. Doc. Solomon Marcus, ilustru matematician, neintrecut maestru al
Universitatii din Bucuresti, creator si conducator de scoala, personalitate
emblematica a culturii romanesti”.On First of March,2005, “Asociatia de Drept
International si Relatii Internationale” honored S.M. with “Diploma de Onoare
Nicolae Titulescu”, “pentru prestigiul adus stiintei romanesti in lume”. At the
same date, S.M. received a message from the Ministery of Culture, Mona Musca,:
“[…] Ca ministru al culturii si ca om, ma simt onorata sa va omagiez la
implinirea a 80 de ani de viata.[…] Numele dv […] este definitiv legat de
aceste teritorii de interferenta ale matematicii cu literatura. Studiile dv. de
lingvistica matematica, de poetica matematica sau de semiotica ne-au uimit de
fiecare data prin precizia demonstratiei, logica impecabila, unghiul mai putin
comun de abordare.[…]”. On 13 May 2005, Ministerul Educatiei si Cercetarii (Consiliul
National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior) honored S.M. with
“Premiul Opera Omnia insotit de placheta, pentru intreaga activitate de
cercetare stiintifica”.On 6th of July 2005, S.M. has received the
title of Doctor Honoris Causa of the University Ovidius, Constanta.Within the
framework of the Colloq. “Literature and interdisciplinarity”, organized in
Aula Magna of the University “Transilvania”( Brasov),in the period 15-16 July
2005, by the Romanian Association of General and Comparative Literature,a
special section was devoted to S.M.’s work, at the occasion of his 80th
Birthday (speakers:Paul Cornea, Monica Spiridon, Gabriela Duda,S.M. and Gh.
Craciun).
Other aspects
Marcus has devoted an important part of his
publications to various problems of history of mathematics, mathematical
education, history and philosophy of science, of inter– and transdisciplinary research. He has argued
for a stronger interaction between Mathematics and the Humanities and for a
radical change in the system of mathematical education. Some of his books were
translated, in revised and improved form, in English, French, German, Italian,
Spanish, Russian, Czech, Hungarian, Greek, Serbo-Croatian. A large number of
monographs in Mathematics, Mathematical Linguistics, Linguistics and Semiotics
have devoted at least one section to the presentation or use of his work
(authors: B.Brainerd, A. Bruckner, M.Carlson, G. Girard–R. Ouellet–C.
Rigault, J.Horecky, F.Kiefer, J.M.Klinkenberg, D. Lafon, G. Massariello–Merzagora, M.
Nowakowska, M.Pfister, Gh. Paun, I. I. Revzin, H. G. Schogt, M. Semeniuk
Polkowska, S.Serrano, B. S. Thomson, A. Van Kesteren, P. Ver Eecke, etc.). Some
of the ideas and results proposed by S. M. were quoted in textbooks addressed
to highschool students: Ion Duna, Raluca Duna: ”Limba si literatura romana”;Manual
pentru clasa a IX–a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999, p.246–247;
Alexandru Crisan, Liviu Papadima, Ioana Parvulescu, Florentina Samihaian,
Rodica Zafiu: Limba si literatura romana. Manual pentru clasa a IX–a. Editura
Humanitas Educational, Bucuresti, 1999, p.107; Nicolae Manolescu (coordonator),George
Ardeleanu, Matei Cerkez, Dumitrita Stoica, Ioana Triculescu: Limba si
literatura romana. Manual pentru clasa a XI–a. Editura Sigma, Bucuresti,2001,
p.61.
PUBLICATIONS
Books, authored or
co-authored
1.Lingvistica matematica. Modele matematice in
lingvistica. Ed. Didactica si Pedagogica. Bucuresti, 1963, 220p.
2. Gramatici si automate finite. Ed Academiei,
Bucuresti 1964, 256 p.
3. Analiza matematica. vol.I. Ed. Didactica si
Pedagogica Bucuresti, ed. I.1962, 735 p., 2nd Edition 1963. 3rd edition 1966,
768 p., 4th edition 1971,785 p., 5th Edition 1980, 790 p. (in collab. with
Miron Nicolescu and Nicolae Dinculeanu).
4. Lingvistica matematica, (2nd edition,
revised and completed with 4 new chapters). Ed Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1966, 254p.
5. Introducere in lingvistica matematica, Ed
Stiintifica, Bucuresti, 1966,336 p (in collab. with E. Nicolau and S. Stati)
6. Notiuni de analiza matematica. Originea,
evolutia si semnificatia lor.Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1967, 237 p.
7. Limbaj, logica, filozofie. Ed. Stiintifica,
Bucuresti,1968, 261 p (in collab. with Al. Boboc, Gh Enescu, C. Popa and S.
Stati).
8. Analiza matematica, vol.II, Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti 1st ed 1966; 2nd ed 1971; 3rd ed. 1980; 414 p. (in collab.
with Miron Nicolescu and N. Dinculeanu).
9. Introduction mathematique a la linguistique
structurale. Dunod, Paris,1967, XII + 282 p.
10. Algebraic
Linguistics; Analytical Models. Academic Press, New York,1967, XIV + 254 p.
11. Poetica
matematica. Ed. Academiei,Bucuresti,1970,400 p.
12. Teoretiko–mnozestvennye
modeli jazykov. Ed. Nauka, Moscova, 1970,332 p. (translation of the first five
chapters of the book 10 and of the last chapter of the book 9).
13. Algebraicke
modely jazyka. Ed. Academia, Prague, 1969, 289 p.(translation in Czech of the
book 4, and of a part of the book 2).
14. Introduzione
alla linguistica matematica. Casa editrice Riccardo Patron, Bologna, 1970,
448p. (revised and completed translation of the book 5), in collab. with E.
Nicolau and S. Stati.
15. Mathematische
Poetik. Ed. Academiei, Bucuresti–Athenaum Verlag,Frankfurt am Main, 1973, 437
p. (revised and completed translation of
the book 11).
16. Matematicka
Poetika. Ed. Nolit, Belgrad, 1974, 337 p. (revised and completed Serbo–Croatian
translation of the book 11).
17. Din gandirea
matematica romaneasca. Ed. Stiintifica si Enciclopedica,Bucuresti, 1975, 224 p.
18. Semiotica
folclorului. Abordare lingvistico–matematica. Ed. Academiei, Bucuresti. 1975.
268 p.(coauthor)
19. Matematicka
analyza ctena podruhe. Ed. Academia, Prague, 1976, 234 p.(revised and completed
Czech translation of the book 6).
20. A nyelvi
szepseq matematikaja. Ed. Gondolat, Budapesta, 1977, 400 p.
21. Metode
distributionale algebrice in lingvistica. Ed. Academiei,Bucuresti, 1977, 256
pp. (coauthor)
22. La semiotique
formelle du folklore. Approche linguistico-mathematique. Ed. Klincksieck, Paris
– Ed. Academiei, Bucuresti, 1978,309 p. (revised and completed translation of
the book 18)(coauthor).
23. Introduccion
en la linguistica matematica. Ed. Teide. Barcelona, 1978,386 p. (revised and
completed Spanish translation of the book 5).
24. Semne despre
semne. Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1979,112 p.
25. Contextual
ambiguities in natural & artificial languages. Vol. 1, Ed.Communication and
Cognition, Ghent, Belgium, 1981, 138 p. (revised and completed translation of a
part of the book 21)
26. Snmeia gia ta
snmeia. Ed. Pneumatikos, Atena, 1981, 119 p. Greek translation of the book 24).
27. Metode
matematice in problematica dezvoltarii. Ed. Academiei,Bucuresti, 1982, 198 p. (
coauthor).
28. Gandirea
algoritmica.Ed.Tehnica,Bucuresti, 1982, 131 p.
29. Semiotica
matematica a artelor vizuale. Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,
1982, 410 p. (coordinator and coauthor).
30. Simion
Stoilow. Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1983, 315p. (in collab.
with Cabiria Andreian Cazacu).
31. Paradoxul.Ed.
Albatros, Bucuresti, 1984, 183 p.
32. Timpul. Ed.
Albatros, Bucuresti, 1985, 386 p.
33. Arta si
stiinta. Ed Eminescu, Bucuresti, 1986, 332p.
34. Analiza
matematica,vol.II Univ.Bucuresti,1986.477p. (coauthor)
35. To Paradocso.
Ed Pneumatikos, Atena, 1986, 126 p. (Greek version of the book 31).
36. Socul
matematicii.Ed Albatros,Bucuresti,1987,366 p.
37. Moduri de
gandire. Colectia "Stiinta pentru toti", Ed. Stiintifica si Enciclopedica,
Bucuresti, 1987, 110 p.
38. Provocarea
stiintei. Seria "Idei contemporane", Ed.Politica, Bucuresti,1988, 470
p.
39. Inventie si
descoperire.Ed.Cartea Romaneasca,1989,296 p.
40. Analiza
matematica. Materiale pentru perfectionarea profesorilor de liceu III.
Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Matematica,Bucuresti,1989,319 p.(coauthor)
41. Dictionar de
Analiza Matematica. Editura Stiintifica si
Enciclopedica,Bucuresti, 1989 (coauthor).
42. Controverse in
stiinta si inginerie. Ed. Tehnica, Bucuresti, 1991, 248 p.
43. Language,
Logic, Cognition and Communication; A Semiotic,Computational and Historical
Approach. Report 9/96. Grup de Recerca en Linguistica Matematica i Enginyeria
del Llenguatge. Reports Universitat Rovira i Virgili, Tarragona, Spain, 1996,
184 p.
44. Matematica,
manual pentru clasa a IX–a, licee teoretice specializarea filologie (in
colaborare cu Mihaela Singer). Editura Sigma, Bucuresti, 1999;editia a doua,
2000.
45. Matematica,
manual pentru clasa a XII–A (coautor cu Petrus Alexandrescu, Marius Radulescu,
Sorin Radulescu). Editura Paralela 45,Bucuresati-
Pitesti, 2002.
46. Jocul ca libertate.
Editura Scripta (Colectia ludica), Bucuresti, 2003, 288 p.
47. Mathematics in
Romania. CUB Press 22, Baia Mare, 2004, 84 p.
48. Intalnirea
extremelor. Scriitori – in orizontul stiintei.Editura Paralela 45,Bucuresti–Pitesti,2005,
308 p.
49. Paradigme
universale. Editura Paralela 45, Pitesti-Bucuresti, 2005, 307 pp.
50. Pornind de la
un zambet. Editura Paralela 45, Pitesti-Bucuresti, 2006, 300 pp.
Books and special issues coordinated,
edited,
prefaced or postfaced
(including also some books already
mentioned
as being co-authored)
1. Dimitrie
Pompeiu, Opera matematica. Editura Academiei, Bucuresti,1959 (editing and introductory
study).
2. Semiotica
folclorului. Abordare lingvistico–matematica. Editura Academiei, Bucuresti,
1975.(editing and introductory study).
3. Metode
distributionale–algebrice in lingvistica.. Editura Academiei,Bucuresti, 1977 (
editing and introductory study ).
4. La semiotique
formelle du folklore. Approche linguistico–mathematique.Ed. Klincksieck, Paris
– Editura Academiei, Bucuresti, 1978( under the direction of, introductory
study).
5. Contextual
Ambiguities in Natural and in Artificial Languages, vol.1,Communication and
Cognition, Ghent, Belgium, 1981 (preface and coordination).
6. Metode
matematice in problematica dezvoltarii. Editura Academiei,Bucuresti, 1982
(editing and introductory study).
7. Semiotica
matematica a artelor vizuale. Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti,
1982 (editing and introductory study)
8. Proceedings of
the Symposium on Algebraic Linguistics held 10–12 February 1970, Smolenice.
Publishing House, Slovak Academy of Science,Bratislava, 1973 (coordination with
Jan Horecky and Laszlo Kalmar).
9. Poetics and
Mathematics. Special issue of the journal POETICS, Mouton,The Hague, no. 10,
1974 (editorial note and coordination).
10. The formal
study of drama. Special issue of the journal POETICS, North Holland, Amsterdam,
vol.6, no. 3/4, 1977 (editorial note and editing).
11. Theorie et
pratique de la reception. Special issue of the journal ”Degres”, Brussels, 1981
(coordination with I. Coteanu, P. Miclau, and R.Munteanu).
12. Semiotique
roumaine. Tipografia Universitatii din Bucuresti, 1981(coordination with P. Miclau).
13. Contextual
Ambiguities in Natural and in Artificial Languages, vol. II,”Communication and
Cognition”, Ghent, Belgium, 1983 (
preface and coordination)
14. The Formal
Study of Drama, II. Special issue of the journal POETICS,Amsterdam, vol.13,
no.1/2, 1984 (editorial note and coordination).
15. Semnificatie
si comunicare in lumea contemporana. Editura Politica,Bucuresti, 1985
(presentation, anthology and edition).
16. Modele
matematice si semiotice ale dezvoltarii sociale. Editura Academiei, Bucuresti,
1986 ( preface and coordination).
17. Gr. C. Moisil,
Opera matematica, vol.1, Editura Academiei, Bucuresti,1976 (preface, edition
and introductory study).
18. Gr. C. Moisil,
Opera matematica, vol.II, Editura Academiei, Bucuresti,1980 (preface, edition
and introductory study).
19. Miron
Nicolescu, Opera matematica. Functii poliarmnice. Editura Academiei, Bucuresti,
1980 (edition and introductory study).
20. Gr. C. Moisil,
Opera matematica, vol.III, Editura Academiei, Bucuresti,1992 (edition and
introductory study).
21. Miron
Nicolescu, Opera matematica–Ecuatii
eliptice si parabolice.Editura Academiei, Bucuresti, 1992 (edition and
introductory study).
22. Alexandru
Froda, Opera matematica, vol.1. Editura Academiei Romane,Bucuresti, 2003
(edition and introductory study).
23. Alexandru
Froda, Opera matematica, vol.II. Editura Academiei Romane,Bucuresti, 2004
(edition and preface).
Invited prefaces or
postfaces to books by Nicolae Brindus, Corneliu Cezar,Ioan Ciofu, Adrian
Gheorghe, Octavian Nemescu, Constantin Virgil Negoita-Dan A. Ralescu, Gheorghe
Paun, Alexandru Popovici, Alexandru Teodorescu – I. Catona – C. Popescu, Dragos
Vaida – Alexandru Mateescu, Anatol Vieru etc.
Articles
1. Asupra unei teoreme a lui G.P. Tolstov. Comunicarile
Acad. RPR. vol. 2,1952, nr 1, p.5–8.
1’. Uber
einen Lehrsatz von G.P.Tolstov. Rev. Math. et Phys. vol. 2, 1954,p.59–61.
1” .O teorema G.P. Tolstova. Jurnal matem. i fiz.,
Akad. Rum. Narod. Resp. 3,1954, p.63–65.
2. Asupra
discontinuitatilor functiilor de trei sau mai multe variabile, cu numere
derivate partiale continue. Comunicarile Acad RPR, vo1. 2, 1952,nr 2, p 125–128.
3. Limita
aproximativa calitativa. Comunicarile Acad. RPR, vol. 3, 1953, nr.1–2, p. 9–12.
4.
Continuitatea aproximativa calitativa . Comunicarile Acad. RPR, vol. 3,1953,
nr. 3–4, p. 117–120.
5. Derivata
aproximativa calitativa. Comunicarile Acad. RPR, vol.3, 1953,nr. 11–12, p. 361–364.
6.
Proprietati metrice si proprietati calitative ale functiilor reale de doua variabile.
Buletin Stiintific Acad. RPR, Sectia stiinte mat.fiz.vol.5,1953. nr. 4, p. 527–544.
7. Doua
exemple in legatura cu teorema lui Fubini la integrala Riemann. In:Miron
Nicolescu, Analiza matematica,vol.II,Ed.Academiei, 1953, p. 292-295.
8. Compunerea
functiilor cu variatie marginita. Buletin Stiintific Acad.RPR, Sectia de
stiinte mat.fiz., vol. 5, 1954, nr. 2, p. 243–250.
8’.
Zusammensetzung von Funktionen von beschrankter Variation. Revue de Math. Pures
et Appl., vol. 5, 1960, nr. 2, p. 375–382.9. Functiile lui Pompeiu. Studii si
Cercetari Matematice; vol.5,1954, nr.3–4, p. 413–419.
10. Cateva
multimi rare in unele spatii functionale. Comunicarile Acad.RPR, vol. 5, 1955,
nr. 2, p. 291–293. 11. Conditiile (T) ale lui Banach la functii de doua
variabile. Revista Universitatii C.I. Parhon si Politehnicii Bucuresti, vol. 8,
1955, p. 15–22.
12. Multimile
F–sigma si continuitatea simetrica. Bul. Stiint. Acad. RPR,Sectia de stiinte
mat.fiz., vol. 7, 1955, nr. 4, p. 871–886.
13. Asupra
determinarii unei functii partial continue prin valorile luate pe o multime
densa. Comunicarile Acad. RPR, vol. 5, 1955, nr 11, p. 1563-1568.
14. Sur un
probleme de F. Hausdorff concernant les fonctions symetriques continues Bull.
de l'Academie Polonaise des Sciences,classe III, vol.4,1956, nr. 4, p. 201–205.
14'. Ob odnom
probleme Hausdorffa. Bull. Polskoi Akad.Nauk, otdel III, vol.4, 1956. nr. 4, p.
195–199.
15. Sur un
probleme de la theorie de la mesure de H. Steinhaus et S.Ruziewicz. Bull. de
l'Academie Polonaise des Sciences, classe III,vol.4,1956, nr.4.p.197–199.
15’ Ob odnoi
probleme Steinhauza i S.Ruziewicza po teorii mer. Bull.Polskoi Akad.Nauk, otde1
III, vol. 4, 1956, nr. 4, p. 193–194.
16. Sur une
generalisation des fonctions de G. Hamel. Rendiconti dell'Accademia Nazionale
dei Lincei (Classe di scienze fisiche, matematiche e naturali), seria VIII,
vol. 20, 1956, nr. 5, p. 584–589.
17. Sur
quelques notions de monotonie concernant les fonctions reelles de deux variables
reelles. Comptes rendus de l'Academie des Sciences, Paris,vol. 242, 1956, nr.
18, p. 2207–2209.
18. Sur la
structure des ensembles de niveau des fonctions de deux variables. Comptes
Rendus de l'Academie des Sciences Paris, vo1 242,1956, nr. 19, p. 2273–2275.
19. Fonctions
monotones de deux variables. Revue de Mathematique Pures et Appliquees, vol. 1,
1956, nr. 2, p. 17–36.
19'.
Monotonye funkcii dvuh peremenyh, Jurnal cistoi i prikladnoi matematika, vol 1. 1956, nr 2, p. 13–34.
20.
Contributii la o analiza a functiilor reale bazata pe notiunea de categorie (in
sensul lui Baire). Studii si Cercet Mat , vol 7, 1956, nr 3–4, p.251–272.
21. Asupra
determinarii unei functii partial continue prin valorile luate pe o multime
densa, II Comunicarile Acad. RPR, vol 6, 1956, nr 7, p. 985–987.
22. Despre
functiile lui Hamel. Bul.Stiint al Acad RPR, Sectia de st.mat.si fiz.,vol.8,
l956, nr 3, p 517–528.
23. Sur
certaines classes de fonctions continues de deux variables reelles et leurs
ensembles de niveau. Note I. Rendiconti dell'Accademia Nazionale dei Lincei
(Classe di scienze fisiche, matematiche e naturali), seria VIII,vol. 22, 1957,
nr. 1, p 24–30.
24. Sur
certaines classes de fonctions continues et leurs ensembles de niveau. Note II.
Rendiconti dell'Accademia Nazionale dei Lincei (Classe di scienze fisiche,
matematiche e naturali), seria VIII, vol. 22, 1957, nr. 2, p.140–145.
25. O
funkcijah nepreryvnyh po kazdoi peremennoi, Doklady Akademii Nauk SSSR, vol.
112, 1957, nr. 5, p. 812–814.
26. Un
critere de finitude pour les fonctions sous–additives. Comptes Rendus de
l'Academie des Sciences, Paris, vol. 244, 1957, nr. 17, p. 2221-2222.
27. Criteres
de majoration pour les fonctions sous–additives, convexes ou internes. Comptes
rendus de l'Academie des Sciences, Paris. vol. 244,1957, nr 18, p. 2270–2272.
28. Sur un
theoreme de M.A. Marchaud et sur les fonctions derivables presque partout.
Comptes Rendus de l'Academie des Sciences, Paris, vol.244, 1957, nr 19, p. 2245–2247.
29. La superposition des fonctions et l'isometrie de certaines classes de fonctions.
Bull.Math. de la Soc. des Sciences Mathematiques de la RPR, vol.1(49), 1957,
nr.1, p. 69–76.
30. Sur un
theoreme de M. S. Stoilow concernant les fonctions continues d'une variable
reelle. Revue de Mathematique Pures et Appliquees, vol. 2,1957, nr. 1, p.
409–412.
31. Tocki
razryva i tocki differenciruemosti Rev.math. pures et appl., vol.2, 1957, nr.
1, p. 471–474.
32. Fonctions
convexes et fonctions internes. Bull des Sciences Mathematiques, Paris, 2–e
serie, vol 18, 1957, nr. 2, p. 66–70.
33. Sur la
decomposition de l'espace euclidien en ensembles homogenes.Acta Mathematica
Academiae Scientiarum Hungaricae, vol. 8, 1957, nr. 3-4, p. 443–452 (in collab.
with Paul Erdos).
34. Sur un
theoreme de F.B. Jones. Sur un theoreme de S. Kurepa. Bull. Math.de la Soc. des
Sciences Math. et Phys.de la RPR, vol. 1 (49),1957,nr.4 ,p.433–434.
35. Sur les
derivees partielles mixtes. Comptes Rendus de l'Academie des Sciences de Paris,
vo1. 246, 1958, nr. 4, p. 522–524.
36. Sur les
fonctions continues qui ne sont monotones en aucun intervalle.Rev. de math.
Pures et Appl., vol. 3, 1958, nr. 1, p. 101–105.37. 0 caracterizare a functiei
oscilatie. In Miron Nicolescu, "Analiza matematica", vol. II, Ed.
Tehnica, Bucuresti, 1958, p. 126–127.
38. Asupra
convergentei cvasiuniforme. In Miron Nicolescu, "Analiza matematica",
vol. II, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1958, p. 66–68.
39. Un
exemplu de functie de doua variabile, discontinua peste tot si avand derivate
partiale de orice ordin, finite, in fiecare punct, cu exceptia unei multimi
numerabile.In Miron Nicolescu,"Analiza matematica”, Vol. II,Ed.Tehnica,
Bucuresti, 1958, p. 424–425.
40. Sur les
fonctions derivees integrables au sens de Riemann et sur les derivees
partielles mixtes. Proceedings of The American Mathematical Society, vol.9
nr.6, 1958, p. 973–978.
41. Asupra
unei teorii de tip Lebesgue pentru integrala Riemann. Stud. Si cercet.
mat.,vol. 9, 1958, nr. 2, p. 333–369.
42 Sur une
classe de fonctions definies par des inegalites, introduite par M A.Csaszar.
Acta Scientiarum Mathematicarum, Szeged,
vol.l9, 1958,nr.3–4, p.192–218. 43. Sur une theorie du type Lebesgue pour l'integrale
Riemann. Bull math.de la Soc. des Sciences Math. et Phys de la RPR, vol 2 (50),
1958, nr 2, p.187–l97.
44. Sur le
probleme de la mesurabilite des ensembles projectifs. Comptes rendus de
l'Academie des sciences, Paris, vol. 247, 1958, nr. 1, p. 21–22.
45. Remarques
sur les fonctions integrables au sens de Riemann. Bull.math. de la Soc. des
sciences math. et phys. de la RPR, vol. 2 (50),1958,nr.4, p. 433–439.
46. Hamelsche
Basis und projektive Mengen. Mathematische Nachrichten.Berlin, vol. 17, 1959,
nr. 3–6, p.143–150.
47. Sur les
ensembles independants dans la theorie des relations.Monatshefte fur
Mathematik, Wien, vol. 63, 1959, nr. 3. p. 244–255.
48.
Conditions d'equivalence a une constante pour les fonctions integrables Riemann
et pour les fonctions jouissants de la propriete de Baire. Rev. de math. pures
et appl., vol 4, 1959, nr 2. p. 283–285.
48'. Conditii
de echivalenta cu o constanta pentru functiile integrabile Riemann si pentru
functiile cu proprietatea lui Baire. Analele Univ. C.I.Parhon, Bucuresti, seria
st.nat., vol. 22, 1959, p. 59–62.
49. Generalisation
aux fonctions de plusieurs variables, des theoremes de Alexander Ostrowski et
Masuo Hukuhara, concernant les fonctions convexes (J). Journal of the
Mathematical Society of Japan, vol. 11, 1959,nr. 3, p. 171–176.
50. Remarques
sur la superposition de deux fonctions reelles. Colloq.Mathematicum, Wroclaw,
vol. 7, 1959, nr. 1, p. 79–81.
51. Sur un
theoreme de G. Szekeres concernant les fonctions monotones et convexes.
Canadian Journal of Mathematics, vol. 11, 1959, nr. 4, p. 521-526.
52. Sur la
superposition de deux fonctions integrables au sens de Riemann et sur le
changement de variable dans l'integrale de Riemann. Rev. de Math.Pures et
Appl., vol. 4, 1959, nr. 3, p. 381–389.
52'. Asupra
suprapunerii a doua functii integrabile Riemann si asupra schimbarii de
variabila la integrala Riemann. Analele Univ. C.I. Parhon,seria st.nat., vol.
9, 1960, nr. 25, p. 25–33.
53. La mesure
de Jordan et l'integrale de Riemann dans un espace mesure topologique. Acta
Scientiarum Mathematicarum, Szeged, vol. 20, 1959, nr.2–3, p. 156–163.
54. Sur la
determination d'une fonction par les valeurs prises sur un certain ensemble.
Annales scientifiques de l'Ecole Normale Superieure,Paris, vol. 76, 1959, nr.
2, p. 151–159 (in collab with N. Boboc).
55. Sur la
representation d'une fonction arbitraire par des fonctions jouissant de la
propriete de Darboux. Comptes rendus de l'Acad. Des Sciences, Paris, vol. 249,
1959, nr.1, p. 25–26.
56. Sur une
propriete descriptive analogue a la propriete N de Lusin. Coll.Mathematicum,
Wroclaw, vol. 7, 1960, nr. 2, p. 213–220.
57. Sur les
theoremes de J. Mycielski et W. Gustin concernant les decompositions de l’intervalle.
Colloq. Mathematicum, Wroclaw, vol. 7,1960, nr. 2. p. 253–256. (in collab. with
Akos Csaszar)
58. Sur la
representation d'une fonction arbitraire par des fonctions jouissant de la
propriete de Darboux. Transactions of the American Math.Society, vol. 95, 1960,
nr 3, p. 489–494.
59. Asupra
unei teoreme enuntate de Lindenbaum si demonstrate de W.Sierpinski. Comunicarile
Acad. RPR, vol. 10, nr. 7, 1960, p. 547–550.
59'. (variant
in Russian of the article 59), Rev. de math pures et appl.,vol.5, 1960, nr. 1,
p 101–103.
60. Sur
certains problemes et theoremes concernant la continuite et la derivabilite des
fonctions. Monatshefte fur Mathematik, Wien, vol. 64,1960, nr. 2, p 119–130.
61. Sur un
probleme de Z. Zahorski concernant les points ou la derivee est infinie.
Rendiconti dell'Accademia Nazionale dei Lincei, serie VIII, vol. 29,1960, nr. 3–4,
p. 176–180.
62. Functions
with the Darboux property and functions with connected graphs. Mathematische
Annalen, vol. 101, 1960, nr 4, p. 311–317.
63.
Mathematique et phonologie. Theorie des graphes et consonantisme de la langue
roumaine, I. Rev. de math.pures et appl., vol. 5, 1960, nr. 2, p.319–340 (in
collab. with Em. Vasiliu).
64.
Mathematique et phonologie. Theorie des graphes et consonantisme de la langue
roumaine, II. Rev. de math. pures et appl., vol. 5, 1960, nr. 3–4, p.681–703
(in collab. with Em. Vasiliu).
64'. Romanian
version of the articles 63 and 64. Fonetica si Dialectologie,vol. 3, 1961, p.
15–55.
65. Les
approximations diophantiennes et la categorie de Baire.Mathematische
Zeitschrift, vol. 76, 1961, nr. 1, p. 42–45.
66. Sur les
fonctions quasicontinues au sens de S. Kempisty. Colloq.Mathematicum, Wroclaw,
vol. 8, 1961, nr 1, p.47–53.
67. On
commutativity of the second order cross partial derivatives.Proceedings of the
American Mathematical Society, vol. 12, 1961, nr. 4, p.562–564.
68. Structures
linguistiques et structures topologiques. Rev. de math.pures et appl., vol. 6,
1961, nr. 3, p. 501–506.
69.
Description, a l’aide de la theorie des ensembles, de certains phenomenes
morphologiques. Rev. de math. pures et appl., vol. 6, 1961, nr.4, p. 735–744.
70. Atomic
measures and Darboux property. Rev. de math. pures et appl.,vol. 7, 1962, nr.
2, p. 327–332.
71. Sur les
proprietes differentielles des fonctions dont les points de continuite forment
un ensemble frontiere partout dense. Annales scientifiques de l'Ecole Normale
Superieure,Paris, 3–e serie, vol.79,1962,nr.1,p. 1–21.
72. Teorija
grafov, lingvisticeskie oppozicii i invariantnaja struktura.Problemy
strukturnoi lingvistiki, vol. 1, 1962, Moscow, p. 22–30.
73. Sur un
modele logique de la categorie grammaticale elementaire, I. Rev.de math. pures
et appl., vol 7, 1962, nr. 1, p. 91–107.
74. Sur un
modele logique de la categorie grammaticale elementaire, II.Zeitschrift fur
Mathematische Logik und Grundlagen der Mathematik,vol.8,1962,nr.3–4,p.323–329.
75. Ob odnoi
elementarnoi grammaticeskoi kategorii, III . Rev.de math.pures et appl., vol.
7, 1962, nr. 4, p. 683–691.
76 Asupra
unui model logic al partii de vorbire. Studii si cercet. mat., vol.13, 1962,
nr. 1, p. 37–62.
77. Asupra
unei probleme puse de O. Frink jr. Comunicarile Acad. RPR, vol.12, 1962, nr. 3,
p. 281–286.
78. Asupra
unei teoreme a lui A.S. Kronrod Comunicarile Acad. RPR. vol 12,1962, nr. 3, p.287–288.
79. Le genre
grammatical et son modele logique. Cahiers de linguistique theorique et
appliquee, vol.1, 1962, p.103–122; Russian translation in”Matematiceskaja
LingvistikaÀ”, ed. I. Schreider, Mir, Moscow, 1964.
80. Tocki
razryva i tocki v kotoryh proizvodnaja javljaetsia beskonecnoi.Rev. de math.
pures et appl., vol. 7, 1962, nr 2, p 309–318.
81. Un
exemplu elementar de functie continua care nu are in nici un punct,nici
derivata finita la stanga, nici derivata finita la dreapta. Gazeta matematica
si fizica, seria A, vol 14 (67), 1962, nr. 2, p 79–82.
82. Asupra
unei teoreme a lui Norman Levine. Studii si cercet mat., vol 13,1962, nr. 2, p
257–263.
83.
Caracterizari locale si caracterizari globale ale functiilor integrabile si ale
functiilor integrale. Analele Univ. Bucuresti, seria St.naturii 34,anul XI,
1962, p. 179–183.
84. Sur une
generalisation de la notion de quasi–analyticite. Comptes rendus de l’Academie
des Sciences, Paris, vol. 254, 1962, nr. 6, p.985–987.
85. Les
ensembles stationnaires de certaines classes de fonctions.Comptes rendus de l’Academie
des Sciences, Paris, vol. 254, 1962, nr. 7 p.1186–1188.
86. Asupra
multimilor stationare ale functiilor derivate, finite sau infinite.
Comunicarile Acad. RPR, vol.12, 1962, nr. 4, p.399–402.
87. On a
theorem of Denjoy and on approximate derivative. Monatshefte fur Mathematik,
Wien, vol. 66, 1962, nr. 5, p.435–440.
88. Les
ensembles stationnaires de certaines classes de fonctions derivees. Atti dell’Academia
Nazionale dei Lincei, Rendiconti, vol. 32,1962, nr. 4, p. 484–487.
89. Sur un probleme
de P. Scherk, concernant la somme des carres de deux derivees. Canadian
Mathematical Bulletin, vol. 5, 1962, nr. 2, p. 129–132 (in collab. with Marius
Iosifescu).
90. Un criteriu contextual de clasificare a
cuvintelor
(cu aplicatii la adjectivele din limba
romana). Studii si
cercet. lingvistice, vol. 13, 1962,nr. 2, p.
177-189.
91 O analiza sincronica a genului
gramatical. Studii si
cercet. lingvistice,vol. 13, 1962, nr. 3, p.
337–351.
91’. A syncronic analysis of the grammatical
gender.
Revue de Linguistique, vol.8, 1963, nr. 1,
p.99–111.
92. Aspectul logic al opozitiilor
lingvistice. II.
Opozitii ordonate,paradigme, morfeme si
cvasimorfeme.
Studii
si cercet. mat. vol.13, 1962,nr. 4, p.539–551.
93. Sur les ensembles determinants des
derivees
approximatives. Comptes rendus de l’Academie
de
Sciences,
Paris, vol. 225, 1962, nr. 15, p. 1685-
1687.
94. Logiceski aspekt lingvisticeskih
opozicii. Problemy
Strukturnoi lingvistiki, vol.2, 1963,
Moscow, p.47–74.
95. Typologie des langues et modeles
logiques . Acta
Mathematica Academiae Scientiarum
Hungaricae, vol. 14,
1963,
nr. 3–4, p. 269–281.
96. On locally recurrent functions. American
Mathematical
Monthly, vol.70, 1963, nr. 8, p. 822–826.
97. Some remarks on real functions. Revue de
Math. Pures
et Appl.,vol. 8,1963, nr. 2, p. 267–271.
98. Un model matematic al fonemului. Studii
si cercet.
mat., vol 14, 1963,nr.3, p.405-421.
99.
Automates finis, progressions arithmetiques et
grammaires a un nombre fini d’etats. Comptes
rendus de
l’Academie des Sciences, Paris,vol. 256,
1963, nr. 17,
p. 3571–3574.
100. Modeles mathematiques pour la categorie
grammaticale du cas. Rev.de math. pures et
appl., vol.
8,
1963, nr. 4, p. 585–610.
101. Sur les derivees dont les zeros forment
un ensemble
frontiere partout dense. Rendiconti del
Circolo
Matematico
di Palermo, vol. 12, 1963, nr. 1. p. 5–40.
102. On a paper by B. K. Lahiri. Bulletin of
the
Calcutta Mathematical Society, vol 55, 1963,
nr. 3, p.
127–129.
103. Teoretiko–mnozestvennoe opisanie
nekotoryh
Morfologiceskih javlenii. Problemy
Kibernetiki, Moscow,
vol.10, 1963, p. 241–250.
104. Langues completement adequates et
langues
regulieres. Zeitschrift fur mathematische
Logik und
Grundlagen der Mathematik, vol. 10,
1964,nr.1,p.7–13.
105. On the Riemann integral in two
dimensions, American
Mathematical Monthly, vol. 71, 1964, nr. 5,
p. 544–545.
106. Asupra multimilor de masura pozitiva.
(Answer to a
problem raised by J. Barlaz). Gazeta Matem.
seria A ,
vol.
16, 1964, nr. 1–2, p. 22–25.
107. A jacobian and a hyperbolic derivative
which are
not connected functions, Revue Roumaine de
Mathematiques
Pures
et Appl., vol. 9, 1964,nr. 8, p. 767–770.
108. Sur un modele de H. B. Curry pour le
langage
mathematique.
Comptes rendus de l’Academie des Sciences,
Paris,
vol. 258, 1964, nr. 7, p. 1454-1456.
109.
Doua probleme de Analiza din American Mathematical
Monthly. Gazeta matematica, seria A, vol.
XVI (LXIX),
1964,
nr. 1–2, p. 22–25.110. Problem 5225. American
Mathematical Monthly, vol 71, 1964, nr. 5,p.802
(correction: 72, 1965, 5, p. 554).
111. Problem 5244. American Mathematical Monthly,
vol.
71,1964,nr.9,p.1047 (correction: 72, 1965,
5, p. 555).
112. Problem 5246. American Mathematical
Monthly, vol.
71,
1964, nr. 10,p. 1137.
113. Un exemplu de functie interna, strict convexa
in
sensul lui Jensen,care nu este convexa in
sensul
obisnuit. (Answer to a problem raised by J.Lipman).
Gaz.
matem.
seria A, vol. 16, 1964, nr. 4, p. 128–131.
114. Open everywhere discontinous functions.
American
Mathematical Monthly,vol.72,1965,nr.8, p.
993 994.
115. Sur les grammaires a un nombre fini d’etats.
Cahiers de linguistique theorique et
appliquee, vol. 2,
1965, p. 146–164.
116. Sur la notion de projectivite.
Zeitschrift fur
Mathematische Logik und Grundlagen der
Mathematik,
vol.11, 1965, nr. 1, p. 181–192.
117. Dependenta si subordonare, in vol. “Omagiu
lui Al.
Rosetti la 70 de ani”, Ed. Academiei,
Bucuresti, 1965,
p. 527–531.
118. Analyse contextuelle. Zeitschrift fur
Phonetik,
Sprachwissenschaft und
Kommunikationsforschung,vol.18,
1965, nr. 3, p. 301–313.
119. Sur une description axiomatique des
liens
syntaxiques. Zeitschrift fur Mathematische
Logik und
Grundlagen der Mathematik,vol.11,1965,nr.4,p.
291–296.
120. Sur un ouvrage de Stig Kanger concernant
le
phoneme. Statistical Methods in Linguistics
(SMIL),
Stockholm, 1965, vo1. 4, p. 27–36.
121. On the integral representation of the
length of a
curve. The Mathematical Student, India, vol.
34, 1966,
nr. 1, p. 39–40.
122. Phrases arborescentes. Rev. Roum. de
Math. Pures et
Appl., vol, 2,1966, nr. 5, p. 641–646 and
T.A.
Informations, Paris, vo1. 1, 1966, p. 20-24.
123. Le modelage mathematique en phonologie.
Cahiers de
linguistique theorique et appliquee, vol. 3,
1966, p.
109–116.
124. On the Darboux property for atomic
measures and for
series with positive terms. Rev. roum de
math. pures et
appl.,
vol. 11, 1966, nr. 6, p.641–646.
125. Some remarks on real functions, II.
Rev. roum. De
math. pures et appl.,vol.11,1966,nr.8, p.
9ll–9l6.
126. Quelques aspects des travaux roumains
dans la
theorie des fonctions de variables reelles.
Rev. roum.
de math. pures et appl.,vol 11,1966,nr.9,p.1123–1138.
127. Sur une propriete appartenant a toutes
les
fonctions reelles d'une variable reelle.
Indian Journal
of
Mathematics, vol 9, 1967, nr 2, p. 457-460.
128. Analytique et generatif dans la linguistique
algebrique. ln "To Honor Roman
Jakobson" II, Mouton, The
Hague,
1967, p 1252–1261.
129. Exact approximations or approximative
exactness?
Foundations of Language, Dordrecht–Holland,
vol. 3,
1967,
nr.3 , p. 285–288.
130. Categories de Dobrusin, fermetures de Sestier
et
voisinages de Sakai.Glossa (Canada), vol 1,
1967, nr.1,
p. 59–67.
131. Heredite par domination et par double
domination.
ICC Bulletin(Roma), vol. 6, 1967, nr. 3, p.
159–170.
132. Categories morphologiques et analyse
contextuelle
dans
la linguistique algebrique. 2–eme Conference
Internationale sur le traitement automatique
des
langages, Grenoble, 23–25 aout, 1967,communication
39,
p. 1–8.
133. Entropie et energie poetique.Cahiers de
linguistique theorique et appliquee, vol.4,
1967,
p.171-180.
134. Methodes mathematiques dans l'etude du
drame. T.A.
Informations,Paris, 1967, nr. 2, p. 86–87.
135. Les ecarts dans le langage poetique.
Rev. roum. De
linguistique, vol.13,1968, p.461-470.
136. Operateurs contextuels et categories
morphologiques. Bulletin mathematique de la
Societe de
sciences mathematiques de la RSR, vol. 10,l968,
nr. 3,
p. 65–72.
137. Poetique mathematique non–probabiliste.
Langages,
(issue edited by Roland Barthes),Paris,
1968, nr 4,p.
52–55:
republished in "Nuova Currente", Milano, vol 50,
1069, p. 223-229.
138. Langage scientifique, structures
rythmiques,
langage lyrique. Cabiers de linguistique
theorique et
appliquee, vol. 5, 1968, p. 127–157.
139. On anticonvex sets. Rev. roum. de math.
pures et
appl.,vol. 13, 1968,nr. 9, p. 1399–1401.
140. Sur la domination au sens de Kunze dans
la
linguistique algebrique.Rev. Roum. de Math.
Pures et
Appl.,
vol. 14, 1969, nr 3, p. 378–396.
141. Metode matematice in studiul dramei.
Strategia
personajelor, I. In "Metodologia
istoriei si a criticii
literare", Ed. Academiei, Bucuresti,1969,
p. 163–170.
142. Metode matematice in studiul dramei.
Strategia
personajelor, II.Revista de istorie si
teorie literara,
vol.
10, 1969, nr. 4, p. 469–477.
143. Lingvistica, stiinta pilot. Studii si
cercetari
lingvistice, 1969, nr. 3,p. 235–245.
Hungarian version
in the
anthology "Nyelvelmeleti Tanulmanyok", Ed.
Kriterion, Bucuresti, 1975, p. 268–285.
144. Linguistique generative, modeles
analytiques et
Linguistique generale. Rev. Roum. de
Linguistique, vol.
14, 1969,
nr. 4, p. 313–326.
145. Deux types nouveaux de grammaires
generatives.
Cahiers de linguistique theorique et
appliquee, vol. 6,
1969, p. 69–74.
146. Contextual grammars. Rev. roum. de
math. pures et
appl., vol. 14,1969, nr. 10, p. 1473–1482;
Preprint No.
48, Intern.
Conf. Comput. Ling.,Stockholm, 1968.
147. Intervention au rapport
"Linguistics in its
relations to other sciences" de Roman
Jakobson, in
"Actes du X–e Congres International des Linguistes"
(Bucarest, 28 aout – 2 sept. 1967). vol. 1,
Editions
De l'Academie Roumaine, Bucarest, 1969, p
119–122.
148. Intervention au rapport
"Linguistics and the
Quantitative Approach" de Olga
Akhmanova. In "Actes du
X–e
Congres International des Linguistes"(Bucarest, 28
aout –
2 sept. 1967), vol 1, Editions de l'Academie
Roumaine,Bucarest, 1969, p. 169–172.
149. Questions de poetique algebrique. In
"Actes du X–
eme Congres International des
Linguistes", (Bucarest, 28
aout–2
sept. 1967, vol. 3,Editions de l'Academie de la
RSR,
Bucarest, 1970, p. 67–76.
15o. Les modeles mathematiques et
l'opposition romane–
slave dans la typologie du genre
grammatical. In "Actes
du XII–eme Congres International de
linguistique et de
philologie romane", Bucarest, 1968,Editions
de
l'Academie de la RSR,vol. 1, Bucarest, 1970,
p. 247–252.
151.
Cercetari de lingvistica algebrica. In "20 de ani
de activitate a Institutului de Matematica al
Academiei
RSR", Ed. Academiei, Bucuresti,1970, p.
21–25.
152. Structurile verbale ale textelor
romanesti de
matematica. In "Sistemele limbii"
(redactor resp. Ion
Coteanu), Ed. Academiei, Bucuresti,1970, p.
223–226.
153. Definitions logiques et definitions
lexicographiques.
Langages,Paris,vol.19,1970,p.87–91.
154. Two poles of the human language, I.
Revue Roumaine
de Linguistique,vol. 15, 1970, nr. 3, p.
187–198.
155. Two poles of the human language, II.
Revue roumaine
de linguistique,vol. 15, 1970, nr. 4, p.
309–316.
156. Two poles of the human language, III.
Revue
roumaine de linguistique,vol.15,1970, nr. 5,
p. 499–504.
157. The metaphors of the mathematical
language. Revue
roumaine des sciences sociales, Serie de
Philosophie et
Logique, vol. 14, 1970, nr. 2, p.139–145 (also
published
with
the title "The mathematical metaphor",
in ”Computational Linguistics” , Budapest,
vol. 9, 1973,
p. 151–161).
158. Metode matematice in studiul dramei.
Strategia
personajelor, III.Studii si cercetari
matematice, vol.
22,
1970, nr 8, p. 1203–1211.
159. Trois types d'ecarts syntaxiques et
trois types de
figures dans le langage poetique. Cahiers de
linguistique theorique et appliquee,vol. 7,
1970, p 181–
187.
160. Structure et valeur dans l'esthetique
de Pius
Servien. Revue roumaine des sciences
sociales, serie de
Philosophie et Logique, vol. 14,1970,nr.3,p.207–212.
161. Ein mathematisch–linguistiches
Dramenmodell.
Zeitschrift fur Literaturwissenschaft und
Linguistik,
Jahrgang, 1, 1971, Heft 1/2, p. 139-152
(Athenaeum
Verlag,
Frankfurt/Main). French version in “Recueil
linguistique de Bratislava,vol.4,1973, p.
129–135.
162. On types of meters of a poem and their
informational energy.Semiotica, vol. 4,
1971, nr. 1, p.
31–36
(Ed. Mouton, Hague).
163. Mathematical Linguistics in Europe, in
"Current
Trends
in Linguistics"(editor Th.A. Sebeok),vol.9,
"Linguistics in Western Europe",
Mouton, The Hague,
1972, p. 646–687.
164. Recent Roumanian Investigations in the
Field of
Mathematical and Computational Linguistics,
in
"Automaticeskaja obrabotka tekstov",Matematicko
Fyzikalni Fakulta, KU Praha, 1973, p 15–42.
165. Quelques etapes dans l'analyse des
textes
poetiques. Revue roumaine de linguistique,
vol. 18,
1973,
nr. 5, p. 450–462.
166. English grammatical homonymy and
grammatical
categories from the point of view of
algebraic
descriptive linguistics. Revue roumaine de linguistique,
vol.
18, 1973, nr. 3, p. 215–241 (in collab. With
Veronica du Feu).
167. Gramatica basmului (I). Revista de
etnografie si
folclor, vol. 18,1973, nr. 4, p. 225–277 (in
collab.
with Stanca Fotino).
168. Gramatica basmului (II). Revista de
etnografie si
folclor, vol. 18,1973, nr. 5, p. 349–363 (in
collab.
with Stanca Fotino)
169. Le diagnostic comme langage. Cahiers de
linguistique theorique et appliquee, vol.
10, 1973, nr.
2, p
163–173 (in collab. with Eugen Celan).
170. Cinq stades de developpement de la
theorie des
fonctions reelles en Roumanie. Noesis, vol
1, 1973, p.
299–306.
171. Conceptual and contextual hyposthases
of abstract
entities. Noesis,vol 1, 1973, p. 77–83.
172. Linguistics as a pilot science. In
"Current Trends
in Linguistics”(editor Th.A. Sebeok), vol
12, 1974, p.
287l–2887 (improved version of the article
143), Mouton,
The Hague.
173. A primodial domain of the revolution in
science and
technology. The humanistic engineering. In
"The
revolution in science and technology and contemporary
social development",Ed.Academiei RSR,
1974, p. 207– 219.
174. Cercetari matematice recente asupra
unor poezii ale
lui Eminescu.”Caietele Mihai Eminescu”
(editor Marin
Bucur),vol.2,Ed.Eminescu,Bucuresti,
1974, p. 161–175.
175. A simultaneous generalization of all
domination
relations in Algebraic Linguistics. Revue
Roumaine de
Mathematiques Pures et Appliquees, vol. 19,
1974, nr. 1,
p. 36–46.
176. Un mathematicien du fait etrange:
Dimitrie Pompeiu.
Noesis, vol. 2,1974, p. 223–239.
177. Linguistic structures and generative
devices in
molecular genetics.Cahiers de linguistique
theorique et
appliquee, vol. 11, 1974, nr. 2, p. 77-104.
178. Fifty–two oppositions between
scientific and poetic
communication.In
"Pragmatic Aspects of Human
Communication" (editor Colin Cherry),Reidel
Publishing
Company, Dordrecht–Holland, 1974, p. 83–96.
179. Steps of abstraction in the
contemporary sciences.
Noesis, vol. 2,1974, p 83–87.
180. La confluenta stilisticii cu semiotica
si cu teoria
informatiei. Studii si cercetari
lingvistice, vol 25,
1974, nr 3, p 305–310.
181. Strategie des personnages dramatiques,
in
"Semiologie de la representation"
(ed Andre Helbo),
collection Creusets, Edition Complexe,Bruxelles,
1975,
p. 73–95.
182. Eight types of translation in the
scientific
language. Revue roumaine de linguistique,
vol 20, 1975.
nr.4, p. 375–376.
183. The metaphors and the metonymies of the
scientific
(especially mathematical) language. Revue
roumaine de
1inguistique,
vol 20, 1975, nr.5, p. 535–537.
184. Sur les fonctions recursives qui ne
sont pas
recursives primitives.Revue roumaine des
sciences
sociales, serie de Philosophie et Logique,
vol.19, 1975,
nr. 3,
p. 185–188 (in collab. with C. Calude and I.
Tevy).
185. L' etude linguistique–mathematique des
oeuvres
dramatiques en Roumanie. Cahiers roumains d'
etudes
litteraires, 1975, nr. 2, p. 38–48.
186. Mathematics and System Approach in
Humanistic
Sciences. In ”Economic Computation and
Economic
Cybernetics Studies and Research",Bucharest,
1975, p.
35–48
(in collab. with Mircea Malita).
187. Introductory study to Gr.C.Moisil,
Opera
Matematica, vol. I, Ed. Academiei,
Bucuresti, 1976, p.
9–13.
188. Notes to the Romanian version of
"Histoire generale
de la Science",sous la direction de
Rene Taton, vol. 4:
"Stiinta contemporana, sec. 20",
Ed.Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti, 1976, p. 26–28, 110, 115,
121,123–124, 128, 133, 134–135.
189. Application de la theorie des langages
formels en
economie et organisation. Cahiers de
linguistique
theorique et appliquee, vol. 13, 1976,nr. 2,
p. 583–594.
Also
published in "Annales de la Faculte des sciences
De l'Universite Nationale de Zaire".
Kinshasa, vol. 3,
1977,
nr. 1, p. 125–147.
190. Structura proceselor de abstractizare
din
lingvistica moderna.”Probleme de lingvistica
generala”,
vol.
7, Ed. Academiei RSR, Bucuresti,1977, p. 69–77.
191. Aspecte globale, dinamice si strategice
in studiul
teatrului, in vol."Sisteme in stiintele
sociale",
coordonator M. Malita, Ed. Academiei,Bucuresti,
1977,
p.29–38.
192. Darboux property and formal languages.
Revue
roumaine de mathematiques pures et
appliquees, vol. 22,
1977,
nr. 10, p. 1449–1454.
193. Languages, grammars and negotiations. In
"Mathematical Approaches to
International Relations"
(editors M. Bunge, J. Galtung, M. Malita),
vol.2,
Romanian Academy of Social and Political
Sciences,
Bucharest, 1977, p.378–385.
194. Mathematical and Computational
Linguistics and
Poetics. Revue roumaine de linguistique, vol
23, nr. 1–
4, 1978, p. 559–588.
195. A new generative approach to
fairy–tales.
Ethnologica, annexe a la publication
"Recherches sur
l'histoire comparative des constitutions et
du droit", 1978, Bucuresti, p. 14–17.
196. Lingvistica povestirii. Studii si
cercetari
lingvistice,
vol. 29, no. 2,1978.
197. Linguistics for programming languages.
Revue
roumaine de linguistique. Cahiers de
linguistique
theorique et apliquee,vol.16,
1979,nr.1,p.29–39.
198. Lingvistica si logica. Studii si
cercetari
lingvistice,
vo1. 30, 1979,nr. 3, p. 247–249.
199. Computer programs for the recognition
of acyclic
regular isoprenoid structures.
MATCH–Mathematical
Chemistry, Mulheim Ruhr, G.F.R., 1979,nr. 5,
p. 239–261
(in
collab. with A. Balaban and M. Barasch).
200. Semiotics of scientific languages, 'in
"A semiotic
landscape",(editors S. Chatman, U. Eco,
J.M.
Klinkenberg), Proceedings of the First Congress
of the
International Association for Semiotic
Studies,
Mouton,The Hague, 1979, p. 29–40.
201. The universal grammar as a hypothetical
brain.
Revue roumaine de linguistique, vol. 24,
1979, nr. 5, p.
479–489 (in collab. with C. Calude and Gh.
Paun).
202. Approches semiotiques en Roumanie, in
"Le champ
semiologique,Perspectives
internationales", (editeur
Andre
Helbo), Collection Creusets.Editions Complexe,
Bruxelles, 1979, p. N 1 – N 10.
203. The first example of a recursive
function which is
not primitive recursive. Historia
Mathematica, Academic
Press,
New York., vol. 6, 1979,p. 330–384 (in collab.
with C. Calude and I. Tevy).
204. Semiotique du diagnostic. in vol.
quoted at 200, p.
436–439, (in collab. with E. Celan).
205. Textual cohesion and textual coherence.
Revue
roumaine de linguistique,
vol.25,nr.2,1980,p.101– 112.
206. Semiotics of theatre: a mathematical
linguistic
approach. Revue roumaine de linguistique,
vol 25, 1980,
nr. 3,
p.161–189.
207. Recursive properties of Sudan function.
Revue roum.
de math. pures et appl.,vo1.25, 1980, nr. 4,
p. 503–507
(in collab. with C. Calude and I.Tevy).
208. Learning, as a generative process.
Revue roum. De
linguistique, vol.24, 1979, Cahiers de
linguistique
theorique et appliquee,
vol.16,1979,nr.2,p.117–130.
209. Picture grammars in Chemistry.
Generation of
acyclic isprenoid structures.
MATCH–Mathematical
Chemistry, vol. 8,1980, p 193–2l3 (in collab.
with Al.
Balaban and M. Barasch).
210. Computer program for the recogniton of
standard
Isoprenoid structures. MATCH–Mathematical
Chemistry,
vol.
8, 1980, p. 215–268 (in collab. with A1. Balaban
and M.
Barasch).
211. Lingvistika jako smerovaci veda, in
"Studie z
Transformacni gramatiki III",
Univerzita Karlova v
Praze,
Fakulta Matematiko–Fyzikalm,Statni pedagogicke
nakladetelstvi, Praha, 1980, p 138–150.(Czech
translation of the paper 144).
212. Problematica simbolului. Studii si
cercetari
lingvistice, vol. 31,1980, nr. 5, p. 581–584.
213. Logical clarifications in the study of
needs, in
"Human Needs. A Contribution to the
Current Debate",
editor
Katrin Lederer, Oelgeschlager Gunnf Hain Inc,
Cambridge, Mass, 1980, p. 163–185 (in collab.
with C.
A.Mallmann).
214. Dialogue faced with simulation. A
semiotic approach
to dialogue within international
organizations. Revue
roumaine
de linguistique, vol.25,1980,nr.5,p. 545–549.
214’. Toward a semiotic approach to
international
organizations ( a variant of 214). Romanian
Journal of
International Affairs, vol.III, 4/1997.Festschrift
for
the 70th anniversary of Prof.Mircea
Malitza,p.275–280.
215. Why Mathematics in Social Sciences? in
Hans–Henrik
Holm and Erik Rudeng editors:Social
Sciences–for what?
Festschrift for Johan Galtung,
Universitetsforlaget,
Oslo–Bergen–Tromso, 1980, p. 206–212.
216. Diplomatic communication, Revue
roumaine de
linguistique, vol. 26,1981, nr. 1, p. 25–35,
also
published in L. Vaina–J. Hintikka, editors,"Cognitive
Constraints on Communication", D. Reidel
Publishing
Company,1983, p. 19–31.
217. Man–computer communication. Revue
roumaine de
linguistique, vol.26, 1981, nr. 2, p.
l03–112 (in
collab. with C. Calude).
218. Algorithmic procedures and operational
characterizations of need sets, in
"Mathematical Paths
in the
Study of Human Needs. The Romanian Team", The
United
Nations University, Tokyo, Japan, Project of
Goals,Processes and Indicators of Development
(GPID).
The United Nations University, Tokyo, 1981,
p. 82, p 4–
31 (in collab. with C. Calude and Gh.Paun)
219. Codification of acyclic isoprenoid
structures using
context free grammars and pushdown automata.
MATCH–
Mathematical Chemistry, nr.12,1981,p.25–64
(in collab.
with A
T. Balaban and M. Barasch).
220. La lecture generative. Degres,nr.28,1981,p.61–
66
(Bruxelles).
221. Aspecte matematice in studiul
limbajului, in
"Lingvistica moderna in texte",
Universitatea din
Bucuresti, Facultatea de limbi si literaturi straine,
Bucuresti, 1981, p. 396–413 (article reproduced
from the
book
8).
222. Matila C. Ghyka, in "Istoria
stiintei si
reconstructia
ei conceptuala",anthology, selection,
translation and notes by Ilie Parvu. Ed.
Stiintifica
si Enciclopedica, Bucuresti, 1981, p.
125–140 (article
reproduced from the book 18).
223. The history of science as a history of
paradoxes.
Proceedings of the 16–th International
Congress of the
history of science, Bucharest,Romania, August
26 –
September 3,1981.Ed. Academiei,Bucuresti,1981,p.148.
224. Paradoxes. Revue roumaine de
linguistique, vol.27,
1982, nr. 2, p.157–163.
225. Smile and Suspicion,in"Multimedial
Communication",
ed. E.W.B.Hess–Luttich,vol.1,Semiotic
Problem of its
Notation.Gunter
Narr Verlag,Tubingen,1982,p. 77–85.
226. 0 reprezentare interdisciplinara a
comunicarii
umane. Analele stiintifice ale Univ. A1.I.
Cuza–Iasi
(serie noua), Sectiunea III, Lingvistica,vol.
28–29,
1982–1983, p 101–103.
227. The modelling process. Proceedings of
the
Intern.Congress of Logic,Methodology and
Philosophy of
Science,Salzburg,Austria,July 11-16,1983,Section
6,
General Methodology of Science,p.158–161.
228. Towards a semiotic approach to social
indicators.
Proceedings of the International Congress of
Logic,
Methodology and Philosophy of Science,Salzburg,
Austria,
July
11–16,1983, Section 11, Foundation and Philosophy
of the Social Sciences, p. l90–193.
229. The poetic relevance of the information
energy.
Studies in Probability and Related Topics
(Demetrescu–
Iosifescu, eds.), Nagard, Roma, 1983, p.355–360.
230. The mathematical modelling of
human time. Noesis,
Vol. 10,1984, p.129–135.
231. O relatie neglijata: Hjelmslev–Goedel.
Studii si
cercetari 1ingvistice,vol 36, 1985, nr 3, p
226–228.
232. Aspects systemiques et logiques
dans le
dictionnaire
de A.J.Greimas et J Courtes, in "Exigences
et
perspectives de la semiotique" (eds. H. Parret and
H.C.Ruprecht),Recueil d'hommages pour A.J
Greimas. John
Benjamins Publishing Co. Amsterdam/Philadelphia
1985,
vol.1,p. 257–264.
233. Problems. Bulletin of the European
Association for
Theoretical Computer Science, nr. 27, 1985,
p. 245.
234. Grammatika skazki, in "Zarubejnie
issledovanija po
Semiotike folklora" (eds. E.M. Meletinskii
et. al.),
Izdatelstvo Nauka, Moscow, 1985, p.275–315 (in
collab.
with
Stanca Fotino; Russian version of the chapter
"Gramatica basmului" from the book
19).
235. Lingvistica matematica, azi. in
"Matematica in
lumea de azi si de maine" (coordonator:
acad. Caius
Iacob), Ed. Academiei,Bucuresti,
1985,p.182–186.
236. A dialogue about dialogue. Revue
roumaine de
linguistique – Cahiers de linguistique
theorique et
appliquee, vol 23. 1986, nr. 1, p. 69–78.
237. Symmetry in one dimension and symmetric
continuity.
Noesis, vol XII,1986, p. 98–103.
238. From many to few. A calculus of
influences and of
interactions with respect to global trends
and
international communication. Revue roumaine de
linguistique – Cahiers de linguistique
theorique et
appliquee, vol. XXIII,l986, nr 2., p.
107–140 (in
collab. with Monica Tataram).
239. On the goals of semiotics. Semiotica
(Amsterdam),
vol. 61, l986, nr.3–4, p. 382.
240. Situations et metaphores theatrales
dans la science
contemporaine,in vol. "Approches de
l'opera” (editeur
Andre
Helbo), Didier, Paris, 1986, p.19–24.
241. Liric si narativ; de la comportament la
text.
Analele Universitatii din Bucuresti, seria
Limba si
literatura romana. vol 35, 1986, p. 3–7.
242. Limbaje naturale si limbaje
artificiale. Lucrarile
Primului Colocviu National de Limbaje,
Logica,
Lingvistica matematica, Universitatea din Brasov,
5–7
iunie
1986, p. 1–18.
243. Semiotics and Mathematics, in
"Encyclopedic
Dictionary of Semiotics(editor Thomas A.
Sebeok), Mouton
de Gruyter,Berlin–New
York–Amsterdam,1986,p.494–497.
244. La poetica matematica in "Textos y
contextos. Una
ojeada
en la teoria literaria mundial, I"; seleccion,
traduccion y prologo de Desiderio Navarro,Ciudad
de la
Habana, Editorial Arta y Literatura, 1986.
245. The social and cultural relevance of
mathematical,
physical and psychological time, in vol.
"Time, Culture
and
Development" (editors:Carlos A. Mallmann, Oscar
Nudler), Fundacion Bariloche and International
Fund for
the
Promotion of Culture, Bariloche, Argentina, 1986, p.
37–72.
246. Semiotica indicatorilor sociali. Studii
si
cercetari
1ingvistice,vol.38,1987,nr.1,p. 47–56.
247. A psycho–linguistic approach to
development. Revue
roumaine de linguistique,vol.32, 1987,nr.
2,p.109– 135
(in collab. with Catalin Mamali).
248. Semiotics of individual and global
crises; their
indicators and interactions. Revue roumaine
de
linguistique–Cahiers de linguistique theorique
et
appliquee, vol 24, 1987, nr 1, p. 57–76 (in
collab. With
Monica Tataram).
249. Semiotica si sistemul indicatorilor
sociali; citeva
puncte de reper.Studii si Cercetari de
Calcul Economic
si
Cibernetica Economica,anul XII,1987,nr.2,p.71–74.
250. Human communication: a graph–theoretic
approach.
Revue roumaine de linguistique–Cahiers de
linguistique
theorique et appliquee,vol.24,1987,nr. 2, p.
129–137 (in
collab.
with Monica Tataram).
251. The feed–back as antinomy; the example
of human
communication.Proceedings of the VII–th
International
Congress of Cybernetics and Systems, London,
7–11
September 1987, editor J. Rose, Tha1es
Publications(W.O)
Ltd.
Lytham St Annes, England.p.962–965 (in collab
with
Monica
Tataram).
252. Mathematique et Linguistique,
Mathematique,
Informatique et Sciences Humaines, 26–e annee,
no. 103,
1988, p.
7–21 (also published in Revue roumaine de
linguistique, vol. 33, 1988, nr.2).
253. Formal languages before Thue? Bulletin
of the
European Association of Theoretical Computer
Science,
nr. 34, 1988, p. 62.
254. Din istoria limbajelor formale. Al
doilea Colocviu
National de Limbaje, Logica, Lingvistica
Matematica,
Universitatea
din Brasov, 2–3 iunie 1988, p. 1–9.
255. Langford strings, formal languages and
contextual
ambiguity.International Journal of Computer
Mathematics,
vol.
26, 1989, nr. 3–4, p.179–191 (also published in “Al
doilea
Colocviu National de Limbaje, Logica,Lingvistica
Matematica, Universitatea din Brasov, 2–3
iunie 1988, p.
1–9)(with G. Paun).
256. Social indicators in a semiotic and
communicational
perspective.Revue roumaine de linguistique –
Cahiers de
linguistique theorique et appliquee, vol.
XXV, 1988, nr.
2, p.
145–165 (in collab. with Monica Tataram).
257. Symmetry in the simplest case: the real
line.
Computers & Mathematics with Applications,
vol. 17,
1989,
nr. 1–3, p. 103– 115.
258. Interplay of innate and aquired in some
mathematical models of language learning
processes.
Revue
roumaine de linguistique, tome XXXIV,no. 2, Mars –
Avril,
l989, p. 101–116.
259. Culture and Semiotics, in Walter A.
Koch (ed.)
Culture and Semiotics.Studienverlag Dr.
Norbert
Brockmeyer, Bochum, 1989, p. 30–33.
260. Sudan's recursive but not primitive
recursive
function: a retrospective look. Analele
Universitatii
din Bucuresti, Matematica-Informatica, anul
38, nr. 2,
1989,
p. 25–30 (in collab. with C. Calude).
261. Rhetorical figures in the artificial
component of
the scientific language. 7–th European
Symposium on LSP,
Budapest, Hungary, 21–26 August 1989. Book
of Abstracts
Folia
Practico–Linguistica, vol. XIX, 1989,nr. 1,
Budapest Technical University, Faculty of
Natural and
Social Sciences, Institute of Modern
Languages, p.10.
262. Syntactics in several hypostases. Revue
roumaine de
linguistique,tome XXXIV, 1989, nr. 5, p.
393–397.
263. Intervention at the Workshop Aspectos
cognoscitivos
de las proferencias metaforicas (coord.
Pedro Jose
Chamizo
Dominiquez), Actas del IV Congreso de Lenguajes
Naturales y Lenguajes Formales, vol.1 (ed.Carlos
Martin
Vide),
Universitat de Barcelona, 1989.
264. Intervention at the Workshop Logica y
Linguistica
(coord. Violeta Demonte Barreto), Actas del IV
Congreso
de Lenguajes Naturales y Lenguajes
Formales,vol.1 (ed.
C.Martin Vide),Universitat de
Barcelona,1989,p.253-255.
265.
The Romanian School of Mathematical Linguistics.
Actas
del IV Congreso de Lenguajes Naturales y Lenguajes
Formales,
vol. 1 (ed. Carlos Martin Vide), Universitat
de
Barcelona, 1989, p. 397–411.
266. N.S. Troubetzkoy and his followers in
the study of
Linguistic oppositions. Actas del IV
Congreso de
Lenguajes
Naturales y Lenguajes Formales, vol. 2 (ed.
Carlos
Martin Vide), Universitat de Barcelona, 1989,p.
943–961.
267. Intervention at the Workshop taking
place during
the Symposium La Herencia de N. S.
Troubetzkoy (a los 50
anos
de su muerte), (coord. Eugenio Martinez Celdran).
Actas
del IV Congreso de Lenguajes Naturales
Y Lenguajes Formales, vol. 2 (ed. Carlos
Martin Vide),
Universitat de Barcelona, 1989, p. 983–985.
268. From the mean value theorem to a new
type of
Darboux property.Bulletin Mathematique de la
Societe des
Sciences
Mathematiques de la RSR, tome 34 (82), 1990,
no. 1,
p. 19–23.
269. Eminescu – de la vedere la viziune.
Arta, anul 36,
1989, nr. 6, p. 12-15.
270. La Linguistica i el pensament formal
(answers to
questions raised by Joan A. Argente,
Universitat
Autonoma de Barcelona, LIMITS, num 7,novembre
de 1989,
Barcelona, p.49–62.
271. Metaphor in Science. A Case Study.
European Journal
for Semiotic Studies,vol.2,1990,no.2,p.231–238(Wien).
272. Why expressive and suggestive metaphors
in the
scientific language ? Revue Roumaine de
Linguistique,
vol.
15, 1990– Cahiers de Linguistique Theorique et
Appliquee, vol.27,1990, no.1, p.25–42.
273. Syntactics. Revue Roumaine de
Linguistique– Cahiers
de Linguistique Theorique et
Appliquee,vol.27,
1990,no.2, p.103–127.
274. La semiotique mathematique des arts
visuels. EIDOS,
Bulletin International de Semiologie de l’Image,
Universite de Tours. Novembre 1991, p.14–21.
275. How much human can be the artificial
languages ?
(in Romanian) in "Sisteme de inteligenta
artificiala"
(eds.
A. Davidoviciu et al ). Editura Academiei,
Bucuresti, 1991, p. 170–180.
276. Paradoxical and antinomic aspects of
the global
international system.Symposium XII,
Humanisme et
Cybernetique, 12 Congres International de Cybernetique,
Namur,
21–25 Aout 1989.(published in 1992).
277. A chess–based processing of knowledge.
A solution
to the problem of the paradigm (in collab.
with Paul
Voiculescu). NOESIS (Travaux du Comite Roumain
d’
Histoire et de Philosophie des Sciences), vol.
XVII,
1992, p.31-39.
278. Research in Syntactics after Morris. In
"Signs of
Humanity/L'homme et ses signes. (eds.M.
Balat, J.
Deledalle–Rhodes, G. Deledalle), vol.3,Mouton
de